Kedu.ro

Key education

Venera I.

 „Adaug suflarea mea suflării
tale,
Căci putem avea pe Pământ
multe zile,
Căci ai noștri pot avea
multe zile,
Căci noi putem fi una,
Căci noi ne putem sfârși zilele
împreună.
Fie ca Tatăl meu să te binecuvânteze
cu viață,
Fie ca drumul vieții noastre să cunoască
împlinirea.”

          (Olivea Dewhurst-Maddock - „Terapia prin sunete”, Ed. Teora, 1999)

                     (autor necunoscut)

„Auzit-am că, pe vremuri,
Dumnezeu ar fi dorit
Ca să afle, printr-un înger,
Dacă omu-i fericit.

Merse îngerul pe cale
Lumea-ntreagă colindând,
Când la deal și când la vale,
Pe creștini tot întrebând...

Unul zise: - Cum pot oare
Fericit să mă numesc?
Să îmi fie cu iertare,
Nu vezi cât de mult trudesc?

Altul zise cu durere:
- Eu aş fi, dar ce să fac,
Fiindcă banii-s la putere,
Iar eu sunt un om sărac!

Unul spuse cu mândrie :
- Eu am bani, ce pot să zic?
Am destulă avuţie,
Nu duc lipsă de nimic!

Însă fericit aş spune
Că nu pot să mă numesc,
Fiindcă n-am copii pe lume
Şi încep să-mbătrânesc!

Altul strigă cu ocară:
- O, ce fericit aş fi,
Dacă n-aş avea povară
O mulţime de copii!

Nu am ce le da la masă,
Tare mult mă chinuiesc!
Cum pot oare cu-aşa casă
Fericit să mă numesc?

Când pe altul îl întreabă:
- Tu eşti fericit ori ba?
Dând din cap, el spune-n grabă:
- Hm! Nu prea mult, Măria-Ta!

- Dar de ce? Ce îţi lipseşte?
Zise îngerul suav,
- Aş trăi împărătește,
Dar sunt trist, că sunt bolnav!

Am umblat prin lumea-ntreagă
Pe la doctori, dar n-am leac
Sunt slăbit şi fără vlagă
Şi nu ştiu ce să mai fac!

Şi, cuprins de întristare,
Îngerul plecă mâhnit,
Că în lumea asta mare
Nici un om nu-i fericit!

Tot aşa cârteau creştinii,
Orișiunde întreba,
Apăsând mai tare spinii
Domnului pe Fruntea Sa.

Şi cu fiece răspuns,
Pas cu pas Îl aduceau,
Spre Golgota, în ascuns
Şi pe Cruce-L răstigneau!

Merse îngerul ce merse
Până când a întâlnit
Un om ce sudoarea-și şterse
De pe chipul său trudit.

- Omule, te văd muncind
Şi ești mult prea obosit,
Ziua toată robotind,
Spune-mi: tu eşti fericit?

Omul se-ndreptă de spate
Şi privindu-l pe străin
Îi spuse cu bunătate:
- Fericit sunt pe deplin!

Îngerul sări deodată
Iscodindu-l înadins:
- Casa ta-i dărăpănată,
Focu-n vatră ți s-a stins;

Ai copii prea mulți, se pare
Şi cu greu îi creşti pe toți,
Nu ai bani pentru mâncare,
Şi eşti fericit, socoţi?

- Eu nu te cunosc, străine
Şi nu ştiu de unde vii,
Dar, de vrei, rămâi la mine
Până mâine-n zori de zi.

Iată acum se face seară,
Nu-i bine să mergi pe drum,
Că sunt oameni răi pe-afară
Şi flămând vei fi oricum.

Nu am bani, nu am avere,
Nu am casa un palat,
Am, în schimb, o mângâiere:
Că am sufletul curat.

Casa mea dărăpănată,
Cu căldură te-o primi,
Chiar de focu-i stins în vatră,
Om mânca ce s-o găsi!

Şi cu toţii stând la masă
Domnului I-am mulţumi,
Că spre noi mereu revarsă
Un noian de bucurii.

Să fii fericit în lume
Dacă vrei, nu e prea greu,
Că averea mea, vezi bine,
E doar Bunul Dumnezeu!

El îmi dă mereu putere,
El mă iartă când greşesc,
El mi-alină orice durere,
El m-ajută să trăiesc!

Cine are-aşa avere
Are tot ce şi-a dorit,
Are-n suflet mângâiere
Şi e-n viaţă fericit!

Am copii pe lângă casă,
Am pământ să-l pot munci,
Am nevastă credincioasă,
Fericit de ce n-aş fi?

Îngerul să-i spună taina
Ar fi vrut, dar ce folos?
Se vedea că poartă haina
Dăruită de Hristos!

Bucuros, el se întoarse
Şi zbură spre cer grăbit,
Fiindcă, în sfârşit aflase,
Un om care-i fericit.

Cine are-nţelepciune
Să priceapă, n-ar fi greu:
Fericirea nu e-n lume,
Ci e doar în Dumnezeu!

Dac-am fi, din întâmplare
Întrebaţi şi noi, cândva,
Conştiinţa noastră, oare
Ce-ar răspunde? Nu sau da?"

 

„Cad fulgii mari, încet zburând
Și-n casă arde focul,
Iar noi pe lângă mama stând,
Demult uitarăm jocul.
Demult și patul ne-aștepta,
Dar cine să se culce?
Rugată, mama repeta
Cu glasul rar și dulce

Cum sta pe paie-n frig Hristos
În ieslea cea săracă,
Și boul cum sufla milos,
Căldură ca să-I facă,
Drăguț un miel cum I-au adus
Păstorii de la stână
Și îngeri albi cântau pe sus
Cu flori de măr în mână.

Și-auzi! Răsar cântări acum,
Frânturi dintr-o colindă,
Și vin mereu, se-opresc în drum,
Se-aud acum în tindă -
Noi stăm cu ochii pironiți
Și fără de suflare:
Sunt îngerii din cer veniți,
Cu Leroi, Domnul mare!

Ei cântă-nălțător și rar
Cântări de biruință,
Apoi se întorc și plâng amar
De-a Iudei necredință,
De spini, de-ostași și c-a murit...
Dar s-a deschis mormântul
Și El acum e-n cer suit
Și judecă Pământul.

Și până nu tăceau la prag,
Noi nu vorbeam niciunul -
Sărac ne-a fost, dar cald și drag
În casă-ne Crăciunul.
Și când târziu ne biruia
Pe vatra caldă somnul,
Prin vis vedeam tot flori de măr
Și-n fașe, mic, pe Domnul.”

                      (George Coșbuc)

 

Ce înseamnă a fi „frumos”?

Oare înfățișarea unui om îl face să fie bun, milos sau atent cu cei din jur? Nu. Îl face blând și generos? Nu. Îl face iubitor, darnic, drept sau înțelept? Nu.

Este trist să observi că oamenii se compară între ei sau se judecă după înfățișare. Nu de puține ori devin frustrați și fac o dramă din nepotrivirea față de așteptările lor sau ale semenilor.

Îmi doresc să înțelegem mai mult frumusețea... „Pentru ca să fie frumos, un lucru trebuie să fie mai întâi bun și adevărat”, era convins Ioan Slavici.

De ce uităm să cunoaștem mai profund, dincolo de înfățișare, să ne „vedem” limpede unul pe altul?
Prea mulți oameni cred că frumusețea are o limită de vârstă; că frumusețea este doar tânără, fără riduri, înaltă, suplă, voinică etc. Nu este așa. Iar fiecare rid, cu siguranță, spune povestea despre viața noastră, a fiecăruia; și ne arată că se poate îmbătrâni plăcut, armonios.

Mă gândesc, de pildă, la bunicii mei. Bunicii au mereu o frumusețe aparte; eternă. Nu există bunici adevărați urâți, există doar BUNICI. Și nu cred că vreun nepot din lumea aceasta, care a cunoscut într-adevăr căldura și bonomia din privirea bunicilor săi, mă va contrazice... Cât firesc, câtă simplitate și modestie în surâsul unui om al satului... și, desigur, al lui Dumnezeu.

Pentru greci, frumusețea era „forma în care divinul se manifesta în oameni”, forma în care sufletul se înfășoară în trup și se păstrează curat.
Aspectul fizic nu spune mult, ba chiar spune prea puțin uneori... Ca „parte divină din om”(parafrază), FRUMUSEȚEA cea adevărată, cea dincolo de estetic, întotdeauna răzbate din interior; ea se poate simți mult mai lesne și mai puternic decât se poate vedea. Omul este cel înzestrat să o simtă, indiferent dacă oglinzile înclină sau nu să confirme adevărul ochiului său sufletesc.

Om frumos ești și poți fi: oricând părintele, partenerul de viață ori propriul copil îți va spune asta (atunci ești, de regulă, cel mai frumos); atunci când zâmbești; atunci când te rogi; când te plimbi prin natură; când te bucuri, de pildă, că în zborul lui - un fluturaș - s-a oprit pentru o secundă să te salute; ori când cățelușul a venit vesel să te îndemne la joacă... O mulțime de momente în care ești tu.

Numai dacă nu mai știi să zâmbești se poate spune că ți-ai pierdut din frumusețe...; dar o poți recâștiga. Căci OM FRUMOS poate fi oricine (nu lăsa pe nimeni să te mintă contrariul); poate păstra frumusețea cu care a fost creat, unic, tainic. Poate trăi frumos.

Și dacă „frumusețea va salva lumea” (F. M. Dostoievski), este pentru că omul salvator (și salvat, totodată) est OMUL FRUMOS.

 

 

Afganistan: Baba Chaghaloo

Africa de Sud: Vader Kersfees

Albania: Babadimri'

Armenia: Gaghant Baba

Austria: Christkindl

Brazilia: Papai Noel

Bulgaria: Diado Coleda

Canada: Santa Claus

Chile: Viejo Pascuero

China: Shengdan Laoren

Croația: Bozicnjak

Danemarca: Julemand

Egipt: Papa Noël

Estonia: Jouluvana

Finlanda: Joulupukki

Franța: Père Noël

Germania: Weihnachtsmann

Grecia: Aghios Vassilis (pune darurile sub brag în noaptea de 31 decembrie)

Hawaii: Kanakaloka

Hong Kong: Sing dan lo ian

Iran: Baba Noel

Irlanda: Daidi na Nollaig

Italia: Babbo Natale

Japonia: Hoteiosho

Letonia: Ziemmassve'tku veci'tis

Lituania: Kaledu Senelis

Malta: San Niklaw

Marea Britanie: Father Christmas

Maroc: Black Peter

Norvegia: Julenissen

Olanda: De Kerstman

Polonia: Swiety Mikolaj

Portugalia: Pai Natal

Rusia: Ded Moroz

Serbia: Deda Mraz

Slovenia: Bozicek

Spania: Papá Noel

Statele Unite ale Americii: Santa Claus

Suedia: Jultomten

Turcia: Noel Baba

Ungaria: Mikulás

Uruguay: Papá Noel

 

Generalități: după fiecare purtare, încălțămintea se curăță și se pune pe șanuri potrivite ca mărime și formă, sau - în vârf - se introduce hârtie pentru ca încălțămintea să nu-și piardă forma. Pentru a asigura o mai lungă perioadă de folosire a încălțămintei și a menține cât mai mult aspectul estetic, se recomandă purtarea alternativă a mai multor perechi de încălțăminte (2-3) de-a lungul unei săptămâni.

Înainte de aplicarea oricărui fel de produs de curățire sau întreținere, este absolut necesară curățarea și uscarea încălțămintei. De asemenea, este foarte importantă citirea cu atenție a instrucțiunilor de utilizare a produselor de curățenie sau întreținere.

Încălțămintea nu se spală în mașina de spălat rufe, iar pentru uscare nu se folosesc surse directe de căldură, ci încălțămintea se lasă să se usuce lent, la temperatura camerei.

Fața încălțămintei se va feri de lovituri și zgârieri.

Încălțămintea cu talpă din poliuretan, cauciuc, PVC trebuie ferită de contactul cu produsele petroliere și solvenții organici (motorină, ulei, benzină etc.).

Încălțămintea cu fețe din piele netedă - se curăță de praf cu o cârpă sau o perie moale. Pentru o mai bună întreținere a pielii, după câteva purtări se aplică un strat de cremă sau de ceară pentru încălțăminte, cu o perie moale sau cu un burețel, după care se lustruiește cu o cârpă moale.

Încălțămintea cu fețe din piele întoarsă (năbuc) - se folosește o perie specială pentru acest tip de piele, nu se folosește apă deoarece pot rămâne pete, iar pentru întreținere se va utiliza o cremă sau o loțiune specială pentru pielea năbuc.

Încălțămintea cu fețe velurate - se recomandă a fi purtată pe timp uscat; se curăță de praf cu o perie aspră. Petele de ulei sau grăsimi se vor acoperi cu talc, iar - după 12 ore - se perie.

Încălțămintea cu fețe din lac sau din alte materiale lăcuite - se curăță de praf folosind o cârpă moale și uscată. A se feri acest tip de încălțăminte de contactul direct și acțiunea alcoolului, acetonei sau a altor produse chimice.

Încălțămintea cu fețe din material textil - aceasta se recomandă a fi purtată pe timp uscat. Se curăță de praf folosind o perie uscată (ca cea folosită pentru haine). În cazul unor pete se va folosi o soluție sau loțiune de curățat specială pentru materialele textile.

Încălțămintea cu fețe din înlocuitori de materiale de bază - se curăță folosind o cârpă umedă. A nu se folosi soluție de lustruit.

Genți, genți de călătorie, genți sport și geamantane din materiale sintetice - se curăță cu o cârpă umedă sau cu loțiune de curățare specială, uscându-le la temperatura camerei.

Genți, genți de călătorie, genți sport și geamantane din materiale textile - se curăță folosind o perie uscată și se întrețin prin utilizarea regulată a unei loțiuni de impregnare. A se evita contactul acestora cu apa sau cu umezeala.

Capacități de încărcare - geanta mică: până la 1,5 kg; geanta medie: până la 5 kg; geanta mare: până la 10 kg. Pentru geamantane se vor lua în considerare greutățile și dimensiunile de pe etichetă.

Depozitare - numai în spații uscate, ferite de umezeală. A se evita contactul cu produse chimice (alcool, acetonă, benzină etc.)

Alte observații:
- pantofii cu toc înalt nu sunt recomandați pentru conducerea autovehiculelor;
- a se păstra bonul fiscal la achiziționarea produselor, spre a face dovada cumpărării lor și a beneficia, astfel, de perioada de garanție oferită de producător.

 

Cum să ne pregătim înainte de cutremur:

Temperamentul – este latura dinamico-energetică a personalității.

Temperamentul este înnăscut (are o bază ereditară ce determină o predispoziție). Se manifestă în conduita oamenilor. Prin educație și autoeducație unele trăsături temperamentale, ce pot avea efecte neplăcute pentru individ, pot fi corectate.

În literatura de specialitate apar mai multe tipuri temperamentale. Primii care au căutat explicația lor au fost Hipocrate și Galenus.

Au fost evidențiate patru tipuri temperamentale:

Pe scurt, stadiile dezvoltării sunt:

Pagina 5 din 17