Mecanismele de apărare ale Eului, descrise de tradiția dinamic-psihanalitică

Publicat de 

Acestea sunt:

Negarea defensivă – credința că stimulul care duce la apariția anxietății nu există, refuzul de a crede și a accepta realitatea.

Exemplu: O persoană căreia i-a murit cineva apropiat refuză să creadă și continuă să se comporte ca și cum celălalt ar fi încă în viață. 

Regresia – reîntoarcerea la o etapă anterioară de dezvoltare.

Exemplu: Un adult care tocmai a aflat că nu a promovat examenul de licență se așează pe jos și începe să plângă.

Reacția inversă – adoptarea unei convingeri/reacții opuse celei inițiale, deoarece aceasta poate fi indezirabilă și ar genera anxietate.

Exemplu: O persoană care are prejudecăți față de o anumită etnie se manifestă extrem de prietenos față de reprezentanții respectivei etnii.

Proiecția – atribuirea propriilor impulsuri sau trăsături negative unei alte persoane.

Exemplu: O persoană care nu a reușit să își argumenteze punctul de vedere susține că interlocutorul său este prost.

Sublimarea – manifestarea impulsurilor inacceptabile într-o manieră acceptabilă social.

Exemple: O persoană își va manifesta impulsurile agresive practicând sporturi violente.Un bărbat își va manifesta impulsurile sexuale pictând nuduri feminine.

Deplasarea – redirecționarea impulsurilor către o țintă mai puțin amenințătoare.

Exemple: O persoană trântește ușa pentru a nu-l lovi pe cel care l-a supărat.Un soț iritat de o discuție cu soțul își descarcă nervii certându-se cu soția.

Intelectualizarea/Izolarea – evitarea emoțiilor inacceptabile prin centrarea pe aspecte intelectuale.

Exemplu: O persoană aflată în doliu se centrează pe detaliile de organizare a înmormântării, pentru a evita tristețea și deprimarea.

Represia – înlăturarea din conștiință, în mod neintenționat, a unor impulsuri, idei sau evenimente.

Exemplu: O persoană abuzată sexual în copilărie va dezvolta amnezie față de episodul respectiv.

Raționalizarea – oferirea unei justificări raționale, logice și plauzibile în locul adevăratului motiv, pentru a apărea într-o lumină favorabilă.

Exemplu: Un angajat concediat din cauza incompetenței susține că, de fapt, nu l-a plăcut șeful său.

Identificarea – alierea cu altă persoană (sau grup de persoane) și adoptarea comportamentelor și a reacțiilor acesteia (acestora).

Exemplu: Un elev agresat frecvent de un grup de colegi mai mari va începe să se îmbrace și să se comporte asemenea lor.

Disocierea – separarea în memorie a diverselor aspecte ale unui eveniment traumatic sau neplăcut.

Exemplu: O femeie care a fost agresată sexual își poate aminti cum a decurs evenimentul, dar nu și cum s-a simțit în acel moment.

Supresia/Suprimarea – evitarea intenționată a reamintirii problemelor, dorințelor, emoțiilor perturbatoare.

Exemplu: O persoană care a trecut printr-un moment dificil sau jenant va evita să se gândească la momentul respectiv.

Anularea retroactivă (Undoing) – anularea retroactivă a unor gânduri, cuvinte, gesturi, acte pe care persoana le regretă, prin angajarea în gânduri, cuvinte, gesturi, acte opuse celor dinainte.

Exemplu: O persoană care a spus la un moment dat ceva exagerat de critic la adresa părinților săi va reveni și va spune ceva pozitiv despre aceștia.

Compensarea/Substituția – înlocuirea unui obiect cu un altul, analog; încercarea de a compensa nereușitele dintr-un domeniu prin rezultate superioare în altul.

Exemplu: Studentul mediocru va munci pentru a deveni un atlet de excepție.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează