Turist prin Sibiu

Publicat de 

Celor care nu au ajuns încă să viziteze oraşul Sibiu, dar şi celor care şi-ar dori să-l revadă, le recomandăm cu bucurie această destinaţie complexă, care ocupă un loc de seamă în rândul zonelor turistice şi culturale româneşti.

stema sibiu

Alegerea acestei destinaţii pentru petrecerea vacanţei sau a concediului oferă avantajul că este potrivită tuturor membrilor unei familii, atât celor vârstnici cât şi celor tineri. Iar pe copii Sibiul îi poate realmente captiva, prin bogăţia obiectivelor de vizitat, prin puncte de atracţie unice, prin aspectul de cetate medievală al vechiului burg.

Dacă, pe lângă toate acestea, reuşiţi şi să vă programaţi vacanţa chiar într-o perioadă în care se desfăşoară în Sibiu una sau mai multe evenimente cultural-artistice, atunci bucuria, încântarea şi mulţumirea fiecărui membru al familiei dumneavoastră, respectiv ale fiecărui elev al clasei pe care o îndrumaţi (dacă sunteţi dascăl), sunt asigurate pe deplin. Puteţi alege dintre: Festivalul Medieval „Cetăţi Transilvane” Sibiu (care se desfăşoară în fiecare an în ultimul sfârşit de săptămână al lunii august), Târgul Olarilor (are loc, de regulă, în primul week-end al lunii septembrie), Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Internaţional de Film „Transilvania”, Festivalul Naţional al Tradiţiilor, Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor, Târgul Naţional de Jucării, Târgul de Crăciun, Târgul de Paști, târguri de produse tradiţionale şi ecologice şi multe alte evenimente sau expoziţii.

turnul sfatului

Indiferent de perioada din an în care veţi ajunge în Sibiu, să fiţi convinşi că oraşul vă întâmpină cu o varietate impresionantă de: muzee, parcuri şi grădini, lăcaşe de cult, clădiri istorice, evenimente culturale. Alături de acestea, Teatrul Radu Stanca, Teatrul pentru copii şi tineret GONG precum şi Filarmonica de Stat Sibiu vă aşteaptă cu programe care vor răspunde exigenţelor chiar şi celor mai pretenţioşi dintre spectatori.
Totodată, numeroasele hoteluri, pensiuni, restaurante, centre comerciale vă pot asigura servicii de calitate, accesibile oricărui buzunar.

Odată ajunşi în Sibiu, familiarizarea cu centrul istoric al oraşului este esenţială. Cunoaşterea punctelor sale de reper este importantă şi datorită încărcăturii istorice pe care acestea o poartă.

priveliste centru istoric

Oraşul Sibiu a fost atestat documentar din anul 1191 şi s-a dezvoltat ca centru al meşteşugurilor, grupate în bresle. Treptat, numărul breslelor a crescut, ajungându-se la 40 de bresle în jurul anului 1780. Amintirea breslelor de odinioară s-a păstrat până în zilele noastre, ochii curioşi ai călătorului prin Sibiu putându-le descoperi farmecul, pas cu pas.

Piaţa Mare, considerată kilometrul 0 al Sibiului, situată în partea de nord a oraşului, este una dintre cele mai mari pieţe din Transilvania şi reprezintă un simbol al străvechiului burg.
Alături de Piaţa Mică şi de Piaţa Huet, cu care comunică, Piaţa Mare a rezultat în urma celor două fortificaţii existente în nucleul oraşului. Astfel, geometria celor trei incinte a luat naştere din cele două centuri de fortificaţii alcătuite din Zidul Cetăţii, turnuri de apărare şi clădiri durabile.

piata mare

Piaţă Mică, aflată în interiorul celui de-al doilea rând de fortificaţii ale cetăţii, reprezintă vechiul centru comercial al urbei. Se remarcă prin existenţa renumitului Pod al Minciunilor, prin existenţa Turnului Sfatului (care a fost construit pentru a apăra poarta de intrare către ce-a de-a doua incintă de fortificaţii), dar şi prin numărul mare de felinare datând din secolul al XIX-lea, prinse de clădiri, confecţionate din fier forjat.

piata mica    piata mica si turnul sfatului

Vizitatorii pot urca în Turnul Sfatului, cu ajutorul scării în spirală, pentru a admira priveliştea asupra întregului oraş, dar şi pentru a scruta mecanismul ceasului din Turn. Numele turnului provine de la apropiata clădire ce adăpostea Primăria Sibiului, menţionată documentar din anul 1324. În timp ce parterul şi primele două niveluri aparţin construcţiei originale din sec. Al XIII-lea, restul turnului datează din 1588, când a fost reconstruit, în urma unui cutremur, iar înfăţişarea actuala a turnului a fost realizată odată cu lucrările de reamenajare din perioada 1824-1826.

panorama

Podul Minciunilor, inaugurat în anul 1860, asigura legătura între Piaţă Mica şi Piaţa Huet şi totodată între Oraşul de Sus şi cel de Jos. Legendele ţesute în jurul Podului spun că, odinioară, acesta servea drept loc de mustrare pentru cei care îndrăzneau să mintă, ei fiind supuşi oprobriului comunităţii. Podul Minciunilor este primul pod de fontă construit în România, creând un decor de factură gotică prin design-ul său cu rozete şi steme.

podul minicunilor privire din turnul catedralei evanghelice

Pe lângă Sala Thalia (sala Filarmonicii de Stat din Sibiu) şi clădirile muzeelor din Sibiu, turiştii pot descoperi numeroase clădiri istorice, precum: Casa Albastră (numită şi Casa von Möringer; Piaţa Mare, nr. 5); Casa Comesului (numită şi Casa Hecht;  Piaţa Mare, nr. 8); Casa Haller (Piaţa Mare, nr. 10); Casa Lutsch (Piaţa Mare, nr. 13), Casa Parohială Romano-Catolică (Piaţa Mare, nr. 2); clădirea Liceului Samuel von Brukenthal (Piaţa Huet, nr. 5), Casa Calfelor (Piaţa Huet, nr. 3); Casa Parohială Evanghelică (Piaţa Huet, nr. 1); Casa Artelor (Piaţa Mică, nr. 21); Casa Hermes ( Piaţa Mică, nr. 11); sediul Mitropoliei Ortodoxe (Strada Mitropoliei, nr. 24), clădirea Institutului Teologic „Andrei Şaguna” (Facultatea de Teologie Ortodoxă; Strada Mitropoliei, nr. 20); Casa Luxemburg (fosta Casă Roşie; Piaţă Mică, nr. 16); Casa cu Cariatide (numită şi „Micul Palat”, Strada Mitropoliei, nr. 13); Casa Böbel (Str. Avram Iancu, nr. 16); Casa Weidner (Str. Avram Iancu, nr. 9); Casa Carol şi Michael Brukenthal (Str. Avram Iancu, nr. 8); Casa Weidner - Reussner - Czekelius (Piaţa Mare, nr.  16); Casa Filek (Str. General Magheru, nr. 4). De asemenea, numeroase clădiri istorice se regăsesc şi în alte zone ale Sibiului, cu precădere de-a lungul străzilor: Str. 9 Mai, Str. Aurarilor, Str. Faurului, Str. Ocnei, Str. Turnului, Str. Avram Iancu, Str. Nicolae Bălcescu, Str. Azilului, Str. Argintarilor, Str. Tipografilor.

primaria

De asemenea, doritorii pot străbate un circuit al celor mai importante lăcaşe de cult din Sibiu (majoritatea localizate în centrul istoric al oraşului), descoperind monumente istorice şi arhitecturale unice în peisajul religios romanesc şi apropiindu-se de trăirea religioasă, de rugăciune, smerenie şi credinţă.
Dintre aceste lăcașe de cult, se remarcă: Biserica Evanghelica „Sf. Ioan” (Str. Mitropoliei, nr. 30), Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime” (Str. Mitropoliei, nr. 33-35), Catedrala Evanghelică (Piaţa Huet, nr. 1), Biserica Parohiala Romano-catolică (Piaţa Mare, nr. 3), Biserica Franciscană (Str. Şelarilor, nr. 12-14), Sinagoga evreiască (Str. Constituţiei, nr. 17), Capela „Sfânta Cruce” (Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 2), Biserica Ursulinelor (Str. General Magheru Gheorghe, nr. 34-36), Biserica Azilului (Str. Azilului, nr. 4), Biserica dintre Brazi (Str. Reconstrucţiei, nr. 17), Biserica „Buna Vestire” (numită şi „Biserica din Groapă”, Str. Justiţiei, nr. 5), Biserica „Sfânta Elisabeta” (Str. Gladiolelor, nr 4-8), Biserica Ortodoxă „Sf. Luca” (Str. Lungă, nr. 29).

catedrala ortodoxa         catedrala evanghelica

catedrala ortodoxa privire de ansamblu    sfanta nascatoare

turn catedrala evanghelica    curtea catedralei evanghelice

priveliste din turn    privire din turn catedr evanghelica

clopot catedr evanghelica

clopote catedr evanghelica    biserica catolica

Sistemul de fortificaţii al oraşului, construit la începutul secolului al XIII-lea, constituie şi el un punct de atracţie turistică.

A fost iniţial reprezentat de o incintă de fortificaţie cu zid din piatră (ce a fost încorporat, apoi, în zidurile clădirilor ridicate pe perimetrul fortificaţiei), la care ulterior s-a adăugat un la doilea rând de fortificaţii, creându-se astfel cea de-a doua incintă, care cuprinde Piaţa Mică şi coboară spre Oraşul de Jos până în zona Străzii Argintarilor, terminându-se cu Poarta Turnului.
În timp, extinderea oraşului şi accentuarea pericolelor atacurilor externe au determinat construirea a încă două incinte - a treia şi a patra, care cuprind Oraşul de Sus şi pe cel de Jos. Accesul în oraş se făcea prin mai multe porţi - Poarta Cisnădiei, Poarta Ocnei, Poarta Elisabeta, Poarta Saggesser etc.
Fortificaţiile cetăţii corespund tehnicii militare a timpului: zidurile au fost prevăzute cu turnuri de apărare, cu deschizături înguste (creneluri) făcute, din loc în loc, în partea superioară a parapetului, pentru a fi aruncate proiectile asupra inamicului, cu bastioane (fortificații cilindrice sau poligonale, construite de obicei la colțurile fortărețelor), dar şi cu şanţuri şi canale, dispuse la exterior, care permiteau inundarea controlată a zonei înconjurătoare, în scopul protecţiei sporite.

S-au păstrat până în prezent: Zidul exterior de apărare din Bd. Corneliu Coposu, Zidul din str. Cetăţii, Pasajul Scărilor (numit şi „Zidul cu arce” şi considerat unul dintre cele mai frumoase colturi ale Sibiului, este reprezentat de scări, arcade şi contraforturi ce înconjoară zidurile cetăţii din jurul Catedralei Evanghelice, făcând legătura între Oraşul de Sus şi Oraşul de Jos), Bastionul Porţii Cisnădiei, Bastionul Haller, Bastionul Soldisch, Bastionul Helltauer Tor, Turnul Gros (actuala sală de concerte a Filarmonicii din Sibiu - Sala Thalia), Turnul Pielarilor, Turnul Pulberăriei, Turnul de Poartă, Turnul Sfatului, Turnul Scărilor, Turnul Aurarilor, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor (iniţial, Turnul Pânzarilor).

pasajul scarilor

Dincolo de cunoaşterea centrului istoric, pentru  îmbogăţirea cunoştinţelor generale şi pentru descoperirea patrimoniului cultural moştenit de înaintaşi, vizita la muzeele sibiene este, fără îndoială, binevenită.

Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” reprezintă cea mai vasta structură etnomuzeală din România, înfiinţată în Sibiu în 2001. Complexul reuneşte specificul culturilor populare românească, săsească, a rromilor şi respectiv a popoarelor extraeuropene, în cadrul celor patru structuri distincte: Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale Populare „ASTRA”, Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”, Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”. Totodată, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” include şi centrul de documentare şi cercetare antropologică „ASTRA Film”, dedicat educării comunităţii cu ajutorul filmului, considerat cel mai influent mijloc de comunicare. [ În componenţa Complexului intră şi Laboratorul Zonal de Conservare şi Restaurare, Centrul de Informare şi Documentare în Etnologie „Cornel Irimie”, Galeriile de Artă Populară, Cabinetul de Pedagogie Muzeală. ]

Oraşul Sibiu oferă spre vizitare unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din sud-estul Europei, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” (Sibiu, Calea Răşinari, Pădurea Dumbrava). Creat în anul 1963, Muzeul este situat în Rezervaţia Naturală Dumbrava Sibiului şi organizat pe o suprafaţă de 96 de hectare, din care aproximativ jumătate sunt ocupate de expoziţia de bază, pe un circuit de circa 10 km.

foto2    pajiste verde

troita

Vizitatorii pot admira vastul patrimoniu reprezentat printr-o colecţie impresionantă de monumente de arhitectură şi tehnică populară şi prin obiecte de etnografie şi artă populară. Muzeul reuneşte gospodării tradiţionale, mori, biserici (care îşi păstrează funcţiile clasice, desfăşurând toate ceremoniile specifice), troiţe, colibe, ateliere meşteşugăreşti, hanuri, instalaţii de industrie populară, staule, stâne, crame, mijloace de transport tradiţionale, pavilion ludic.

moara    pajiste muzeul astra
gospodarie gospodarie muzeul astra

Sunt ilustrate toate domeniile activităţilor specifice satelor româneşti: agricultura, creşterea animalelor, apicultura, pescuitul, vânătoarea, păstoritul, pomicultura, viticultura etc.

foto3    curte

foto4        scranciob

foto5    rata salbatica

Conceput ca „muzeu viu” care să redea frumuseţea universului satului românesc, prin amplasarea sa într-un cadrul natural primitor, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "ASTRA" permite atât vizite educative şi plimbări relaxante, cât şi găzduirea diverselor manifestări cu caracter tradiţional: festivaluri, târguri, ateliere meşteşugăreşti, spectacole, miniexpoziţii ş.a.

Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA” deţine un bogat patrimoniu de obiecte de artă populară - broderii, veşminte, obiecte de cult, obiecte din lemn, din os, din fier, din ceramică, păpuşi.
Sub sintagma „Tezaure Umane Vii”, muzeul organizează diverse manifestări culturale: Târgul Creatorilor Populari din România, Olimpiada Naţională „Meşteşuguri artistice tradiţionale”, Festivalul Naţional al Tradiţiilor, Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor, Târgul Naţional de Jucării, Târgul Olarilor (în colaborare cu Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale), dar şi  expoziţii temporare în sălile „Casei Hermes” şi ale „Casei Artelor”.

Muzeul de Etnografie Săsească „Emil Sigerus” (Sibiu, Piaţă Mică, nr. 21), înfiinţat în anul 1997 în incinta fostei Hale comerciale a măcelarilor construită în stil gotic, în secolul al XIV-lea, (denumită şi „Casa Artelor” în perioada comunistă deoarece găzduia expoziţii temporare ale Muzeului Brukenthal), adăposteşte, în prezent, elemente de patrimoniu cultural aparţinând minorităţilor etnice din Transilvania.

Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” (Sibiu, Piaţă Mică, nr. 11) creat în anul 1993 în clădirea monument construită în stil neogotic cu rol de Casă a Asociaţiei Cetăţenilor şi Meşteşugarilor (ulterior, numită „Casa Hermes”), adăposteşte o expoziţie fascinantă a culturilor tradiţionale, care cuprinde colecţii etnografice ale popoarelor lumii provenind de pe cinci continente. Muzeul poartă numele colecţionarului, farmacistului, comerciantului şi viceconsulului Franz Binder, originar din Sebeş. Acesta a locuit în Africa pentru aproximativ un deceniu, de unde a adus o serie impresionantă de obiecte africane aparţinând populaţiei indigene. Treptat, muzeul s-a îmbogăţit, prin donaţii şi achiziţii, cu numeroase obiecte de artă populară extraeuropene, fotografii şi desene.

Muzeul Naţional Brukenthal, cel dintâi muzeu din România şi din Centrul Europei (deschis pentru public încă din anul 1817, prin dispoziţia testamentară a fondatorului său), oferă vizitatorilor posibilitatea de a admira: colecţiile particulare (pictură, numismatică, sculptură, cartografie, stampe, obiecte de decor interior) ale baronului Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803), care au fost incluse în patrimoniul naţional, Palatul Brukenthal (Sibiu, Piaţa Mare, nr. 4-5) construit de acesta în stilul Barocului Târziu, după modelul palatelor vieneze, dar şi numeroase colecţii nou dobândite de-a lungul timpului, prin achiziţii sau donaţii.
De asemenea, în cadrul Muzeului au fost amenajate sectoare noi, Galeria de Artă Contemporană şi Galeria de Artă Românească, alături de câteva grădini interioare potrivite pentru relaxare.

curte interioara muzeul brukenthal

Colecţia de pictură a Muzeului Brukenthal include lucrări aparţinând unor maeştri europeni renumiţi, precum Jan van Eyck, Hans Memling, Tiziano Vecellio Da Cadore, Lorenzo Lotto, Pieter Bruegel I, Pieter Brueghel al II-lea, Jacob Jordaens, Antonello da Messina, David Teniers al II-lea, Philips Wouwerman, Philips de Koninck, Frans van Mieris I, Alessandro Magnasco, Rosalba Carriera, Paris Bordone, Paolo Veronese, Jacopo Negretti s.a.
Totodată, muzeul oferă publicului vizitator şi creaţii ale pictorilor transilvăneni (Johann Martin Stock, Franz Neuhauser, Mişu Popp etc.), dar şi creaţii valoroase ale marilor pictori români: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Corneliu Mihăilescu, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu,  Ion Ţuculescu.

Muzeul de Istorie (Sibiu, Strada Mitropoliei, nr. 2), înfiinţat în 1988, cu sediul în Casa Altemberger (cunoscută sub numele de Primăria Veche, deoarece a fost sediul Primăriei oraşului timp de 400 de ani), adăposteşte secţia de istorie a Muzeului Naţional Brukenthal, fiind un monument arhitectural gotic impresionant, cu turn de apărare şi o bogăţie decorativă deosebită.
Vizitatorii pot remarca aici: piese de mobilier arhitectural, piese pentru clădiri, pietre funerare, exponate din piatră produse în perioada romană, statui, inscripţii, altare, socluri, reliefuri de mici dimensiuni, coloane şi capiteluri, o colecţie impresionantă de arme de foc, armuri, piese de echipament militar medieval, monede, medalii,  argintărie, bijuterii, obiecte bisericeşti.
De asemenea, Muzeul adăposteşte o expoziţie despre mişcarea naţională a românilor din sudul Transilvaniei, ilustrând principalele momente cu documente, piese tridimensionale şi alte elemente care să completeze din punct de vedere vizual informaţia ştiinţifică.
Alte expoziţii existente în Muzeu sunt cea dedicată Magistratului Sibiului, cea dedicată comunităţilor omeneşti din sudul Transilvaniei din paleolitic şi până în epoca medievală, cea privind istoria sticlei în Transilvania, precum şi cea dedicată breslelor sibiene.

Muzeul de Istorie Naturală (Sibiu, Str. Cetăţii, nr. 1), înfiinţat din 1849 sub egida Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale şi parte a Muzeului Brukenthal începând din anul 1957, prezintă vizitatorilor săi o serie de expoziţii permanente: o expoziţie dedicată evoluţiei lumii vii de la cele mai simple organisme până la păsări, incluzând şi o parte a faunei şi vegetaţiei caracteristice Deltei Dunării; o expoziţie a ecosistemelor din zona temperată, din cea arctică şi de pe continentul australian, cu fauna şi flora specifică fiecărei regiuni în parte; o expoziţie paleontologică; o expoziţie de minerale.

Muzeul de Istoria Farmaciei (Sibiu, Piaţa Mică, nr. 26), inaugurat în 1972 şi aflat în subordinea Muzeului Naţional Brukenthal, are un profil inedit în peisajul muzeografic european. Muzeul se află în clădirea istorică în care, timp de câteva secole (1600-1972), a funcţionat prima farmacie de pe teritoriul ţării noastre, „La Ursul Negru”.
Expoziţia adăpostită în Muzeu respectă modelul unei farmacii clasice, cuprinzând laboratorul şi zona de prezentare a produselor farmaceutice, la care s-au adăugat holul truselor medicale şi sectorul dedicat homeopatiei tradiţionale practicate în Transilvania. Vizitatorii pot regăsi o bogată colecţie de obiecte specifice activităţii de preparare și folosire a medicamentelor, urmărind evoluţia ştiinţei farmaceutice.

Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare „August von Spiess” (Sibiu, Str. Şcoala de Înot, nr. 4), deschis din anul 1966, este primul muzeu din România cu profil cinegetic, aflându-se în subordinea Muzeului Naţional Brukenthal, în prezent. Amenajat în reşedinţa Von Spiess (donata în acest scop), muzeul poartă numele colonelului Maistru de vânătoare al Casei Regale a României în timpul regelui Ferdinand I.  Adăposteşte o expoziţie a armelor şi instrumentelor de vânat, dar şi a trofeelor de vânătoare (inclusiv a celor dobândite în urma expediţiilor întreprinse de August von Spiess în Africa). De asemenea, muzeul cuprinde şi o Sală Memorială închinată personalităţii colonelului von Spiess.

Atât pentru turişti, cât şi pentru localnici, Sibiul oferă mai multe spaţii pentru relaxare amenajate în aer liber: Rezervaţia Naturală Dumbrava Sibiului (care include şi Grădina Zoologică) şi parcurile: Parcul Sub Arini, Parcul Astra, Parcul Tineretului, Parcul Cetăţii.

Rezervaţia Naturală Dumbrava Sibiului, cu o întindere de aproximativ 716 hectare, se situează de-o parte şi de alta a drumului care leagă Sibiul de Răşinari, spre staţiunea Păltiniş. Cuprinde Pădurea Dumbrava şi două heleşteie artificiale. În cadrul Rezervaţiei au fost amenajate Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” şi Grădina Zoologică, ambele bucurându-se de cadrul natural feeric şi de bogăţia vegetaţiei sale, care include şi câţiva stejari multiseculari impresionanţi (precum cel de la intrarea în Grădina Zoologică, bătrân de peste 600 de ani).

arteziana ratuste pe pac arteziana pe lac

stejar secular stejar stejar secular2

Grădina Zoologică, deschisă din anul 1929, reprezintă cea dintâi grădină zoologică din Romania. Adăposteşte aproximativ 180 de animale şi păsări din 47 de specii: ursi, lupi, vulpi, lei, jaguari, lame, mistreţi, cerbi carpatini, căprioare, bivoli, ponei, zebre, cămile, iaci, mufloni, oi, şerpi, un crocodil, broaşte ţestoase, maimuţe, fazani, papagali, păuni, piţigoi, porumbei, cinteze etc.

gradina zoologica    animale gradina zoologica

Parcul Sub Arini, cu o suprafaţă de circa 30 de hectare, amenajat în stil englezesc printr-o hotărâre a municipalităţii în anul 1856, pune la dispoziţia vizitatorilor o zonă extinsă cu specii de arbori ţi arbuşti forestieri, ornamentali şi exotici (arini, tei, pini etc.) si cu numeroase specii de păsări, ronduri de flori, pajişti, curs de apă, alei asfaltate, poduri, o fântână arteziană, un pavilion pentru muzică, un restaurant cu specific italienesc (Restaurantul „Bolta Rece”), iluminare electrică, un spaţiu de joacă special creat pentru copii, o pistă de biciclete care se întinde pe o distanţă de aproximativ 6 km. Din Parcul Sub Arini, pista se continuă pe Drumul Călăreţilor până în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” din Rezervaţia Naturală Dumbrava Sibiului.

Parcul Astra a fost amenajat începând din 1879 pe locul fostelor livezi din secolul al XVII-lea, sub îngrijirea Societăţii pentru Înfrumuseţarea Oraşului. Parcul, situat în centrul Sibiului, a fost împodobit cu busturi ale unor personalităţi precum Gheorghe Bariţiu, Mitropolitul Andrei Şaguna, Gheorghe Lazăr, Andrei Mureşanu, Octavian Goga, Ioan Slavici, Gheorghe Cîrţan, dar şi cu o fântână arteziană.

Parcul Tineretului, situat în apropierea Zidului Cetăţii, oferă călătorilor o mică oază de relaxare sub arborii deşi, lângă fântâna sa arteziană, lângă tabla de ţah special amenajată şi lângă spațiul de joacă dedicat copiilor.

Mai multe informaţii despre oraşul Sibiu şi despre obiectivele turistice de vizitat (dar şi câteva hărţi utile), puteţi regăsi pe site-ul Primăriei Sibiu http://www.turism.sibiu.ro, pe site-ul http://www.baroc.sibiu.ro, dar şi pe site-urile instituţiilor de cultură deja amintite.

Toţi cei care doresc să petreacă clipe de răgaz sub cerul Sibiului sunt chemaţi să descopere personal farmecul şi liniştea locului, să guste din bucatele tradiţionale specifice, să evoce imaginea vechiului burg medieval şi să preţuiască moştenirea culturală transmisă din generaţie în generaţie.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează