Staţiunea montană Straja

Publicat de 

Situată în partea estică a Munţilor Vâlcan, la o altitudine de 1445 de metri, în judeţul Hunedoara, în apropierea oraşului Lupeni din Valea Jiului (la o distanţă de aproximativ 8 km), Straja reprezintă o staţiune montană (declarată astfel din 2002) atractivă din punct de vedere turistic, în special prin oferta de activităţi de petrecere a timpului liber pusă la dispoziţie turiştilor - schi, snowboard, drumeţii, concursuri de off-road, team building, alpinism.

panorama straja lupeni

Accesul în Straja se face din Lupeni, cu maşina, urmând indicatorul care marchează drumul (circa 7 km) către staţiune: „Drumul Crucii”. În oraşul Lupeni se poate ajunge fie dinspre Petroşani, fie dinspre Târgu-Jiu, cu trenul sau cu autoturismul.
În zona de agrement Brăiţa există o parcare păzită, unde se poate lăsa maşina şi, cu ajutorul telescaunului, se poate ajunge în Straja, de asemenea.

Straja este cunoscută datorită pârtiilor sale de schi echipate cu instalaţie de transport pe cablu (teleschi).
Un detaşament de Jandarmerie Montană şi un serviciu public Salvamont asigură în staţiune atât ordinea şi disciplina, cât şi protecţia şi acordarea primului ajutor în caz de accidente.
Posibilităţile de cazare ale staţiunii includ numeroase cabane, pensiuni, vile, case de vacanţă.

Pe lângă atracţia turistică de care se bucură, masivul Straja este renumit pentru încărcătura istorică şi religioasă a locului.

schitul straja

Însăşi denumirea de „Straja” are semnificaţie istorică; în aceste meleaguri, în Primul Război Mondial, au murit peste 800 de soldaţi. O parte din ei au fost înmormântaţi în Cimitirul Eroilor din Lupeni.

Se povesteşte că la Cabana Montana, în anul 1996, într-o seară, aprinzându-se de către cineva lumina într-o încăpere, becul s-a ars, iar flama făcută de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. Becul a fost spart de unul dintre turişti, însă după un timp a avut loc un al doilea incident similar, o altă cruce apărând pe un alt bec. Omul care a luat cel de-al doilea bec, ducându-se la Stareţul Mănăstirii Lainici, a fost sfătuit de acesta să ridice o cruce.

crucea

Astfel a fost construită, în 1996, Crucea metalică din Vârful Straja iar, ulterior, a fost ridicat Schitul Straja, la 1450 m altitudine, în memoria soldaţilor români căzuţi în luptele de pe Valea Jiului în timpul Primului Război Mondial, dar şi în memoria turiştilor care şi-au pierdut viaţa în regiune.
schitul

De la schit poate fi admirată, spre vest şi spre nord, o frumoasă panoramă asupra oraşului Lupeni.

privire din foisor

Staţiunea montană Straja este renumită, totodată, prin pelerinajul ortodox „Drumul Crucii” organizat, în Vinerea Mare a Sărbătorii Paştilor, pe distanţa dintre Cimitirul Eroilor şi Schitul Straja. Reconstituind drumul parcurs de Iisus Hristos către muntele Golgota, cu cele 14 popasuri, traseul de 10 km este presărat, la fiecare oprire, cu câte un basorelief care simbolizează scena respectivei opriri făcute de Mântuitor în drumul Său.

al unsprezecelea popas
În dreptul fiecărui basorelief, soborul de preoţi care participă la procesiune se opreşte pentru a se ruga, citind din Cartea Sfântă cele 12 Evanghelii. Pe „Drumul Crucii” este purtată o cruce în mărime naturală precum cea a Mântuitorului (crucea de lemn are 4,40 m lungime şi 2,20 m lăţime), sculptată cu imagini reprezentând cele 14 popasuri şi având încorporate în ea bucăţi din lemnul sfânt al crucii duse de Hristos.

crucea din biserica

Crucea străjuieşte altarul Schitului Straja timp de un an de zile, iar în anul următor, tot în Vinerea Mare, este coborâtă la Cimitirul Eroilor pentru a fi apoi readusă în Schitul Straja.

foisorul din piatra             foisor

foisor piatra

catre bisericuta             ou rosu

Începând din anul 2006, intrarea în Schitul Straja se face printr-un tunel (lung de 50 de metri). Pe pereţii tunelului sunt pictate Calendarul Bisericesc (în întregime) şi scene atât din Vechiul Testament, cât şi din Noul Testament.

exterior tunel    intrare schit

intrarea in ierusalim             sfintii petru si pavel

tunelul    invierea fiicei lui iair

Schitul include: bisericuţa cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”, împodobită cu pictură în ulei şi având catapeteasma din lemn; foişoare; clădirea chiliilor.

altar imag1   

altar imag2

copacul

În bisericuţă, cititorul curios poate regăsi şi o frumoasă rugăciune scrisă de Ierom. Rafail Noica:

„Nu-Mi spune nimic... Îţi cunosc mizeria, necazurile, luptele şi ispitele sufletului tău, aşa cum eşti tu; dă-Mi inima ta! Dacă o să aştepţi să devii un înger ca să Mi te dăruieşti întru iubire, atunci n-ai să mă iubeşti niciodată.
Chiar dacă eşti laş, fricos, neîncrezător în împlinirea dragostei şi în săvârşirea dragostei şi a sfinţeniei, chiar dacă ai să recazi în acele păcate pe care nu ai vrea să le mai faci, Eu nu-ţi dau voie să nu Mă iubeşti. Iubeşte-Mă aşa cum eşti tu! În orice moment şi în orice situaţie te-ai afla, în credincioşie sau în trădare, în râvnă sau uscăciune, tu iubeşte-Mă aşa cum eşti. Eu vreau ca să Mă poţi iubi din puţina şi săraca ta inimă. Dacă vei aştepta până când ai să fii desăvârşit, atunci n-ai să Mă iubeşti niciodată. N-aş putea Eu, oare, să fac din fiecare fir de nisip un serafim, un înger care să strălucească de curăţie şi dragoste?! Nu sunt Eu, Domnul Dumnezeu, care am creat toate şi pot totul?! Omule, ţi-ai dat tu viaţa pentru lume, din dragoste pentru oameni, sau ai murit din iubire pentru Mine? Atunci, de ce nu mă laşi să te iubesc? Fiul Meu, lasă-Mă să te iubesc, Eu îţi vreau inima, care este locaşul Meu.
Desigur, cu timpul am să te schimb, însă chiar până atunci, iubeşte-Mă aşa cum eşti tu, fiindcă Eu te iubesc cu toate că eşti aşa. Eu vreau ca dragostea ta pentru Mine să se nască din puţina şi sărmana ta inimă, din adâncul neputinţei şi mizeriei tale. Eu te iubesc şi când eşti slab şi necurat.
Nu vreau o dragoste izvorâtă şi hrănită din mândria „virtuţilor” tale, ci dintr-o inimă smerită pe care o pot curăţa oricând. N-am nevoie de „virtuţile” tale, de talentele tale, de înţelepciunea ta. Eu vreau doar să mă iubeşti şi să lucrezi cu dragoste pentru Mine. Nu „virtuţile” tale le doresc; dacă ţi le-aş da, tu eşti aşa de slab şi mândru încât ai hrăni amorul tău propriu şi nu m-ai cinsti pe Mine. Deci ele să nu fie un motiv pentru care tu nu Mă cauţi şi stai departe de Mine.
Apropie-te cu dragoste. Unui fier ruginit, flăcările unui foc nu numai i-ar curăţa rugina, dar l-ar face incandescent. Iubeşte-Mă deci nu numai ca să fii curat, asta ar fi din nou o mândrie pentru tine, ci pentru că Eu vreau să odihnesc în inima ta. Deci nu te mai îngrijora de asta. Aş putea să fac prin tine lucruri mari pentru mintea omenească, dar nu! Tu ai să fii sluga cea rea şi nefolositoare şi neputincioasă. Am să-ţi iau şi puţinul pe care crezi că-l ai. Eu te-am făcut din iubire şi pentru ca să-ţi dau iubirea fără ca tu să-mi poţi da ceva. Nu încerca să-Mi plăteşti iubirea prin nimic, asta Mă doare atât de mult la tine...
Iubeşte-Mă în dragostea Duhului Meu şi fără motive. Nu mai sta departe de Mine, îţi lipseşte nu sfinţenia (pe care numai Eu ţi-o pot da), ci o inimă gata să Mă iubească oricând şi până la capăt. Astăzi, Eu stau la uşa inimii tale ca un cerşetor, Eu singurul şi adevăratul Împărat şi Domn. Eu bat şi aştept... Grăbeşte-te să-Mi deschizi prin smerenie: nu mai aduce motiv întinăciunea şi sărăcia ta. […] Dar ceea ce M-ar durea pe Mine ar fi ca tu să te îndoieşti de dragostea ce-o am eu pentru tine. Crede că Eu pot totul, iar tu nu poţi nimic fără Mine; doar păcatul eşti în stare să-l faci fără ajutorul Meu. Să nu te încrezi în tine fără Mine, căci altfel voi fi nevoit să te las în cădere în măsura cu care tu te apreciezi. Nu te frământa că n-ai „virtuţi”. Am să-ţi dau Eu sfinţenia Mea. Deschide-ţi inima prin pocăinţă şi Mă primeşte în potirul sufletului tău prin Trupul şi Sângele Meu pe care în dar ţi-L dau la Sfânta Liturghie. Atunci o să te fac să înţelegi totul şi să Mă iubeşti mai mult decât îţi poţi închipui. Lasă să curgă Sângele Meu în sângele tău şi să bată inima Mea în inima ta.
Eu ţi-am dat-o pe Sfânta şi Preacurata Mea Măicuţă. Lasă să treacă totul prin inima ei curată încât să poată mijloci pentru tine.
Orice s-ar întâmpla, nu aştepta nicidecum să devii sfânt, ca pe urmă să Mă „iubeşti”; în acest fel tu nu M-ai iubi niciodată.
Şi acum, du-te!
Eu sunt cu tine!”

Mai multe din această categorie: « Staţiunea Buşteni, „Poarta Bucegilor”

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează