Hameiul

Publicat de 

HAMÉI s. m. Plantă erbacee agățătoare cu flori galbene-verzui, ale cărei inflorescențe femele aromatice și amare se întrebuințează la fabricarea berii (Humulus lupulus). [Var.: hăméi s. m.] – Din sl. chŭmelĭ.
Hameiul (Humulus lupulus), este o specie perenă a genului de plante erbacee Humulus care aparține familiei Cannabaceae. Crește în flora spontană din lunci, tufișuri, zăvoaie, crânguri, pe garduri, în zona de câmpie și deal, până la 800-1000 m.

hameiulSursa foto: wikipedia.org

Denumiri populare: maiuga, mamluga, tofolean, himel, amei, cumlau, curpan, hamei sălbatic, himei, homei, mamaiuga, mamaluga, mei, meiuga, muiuga, muluga, pește-de-padure, tofolean, vana-de-hamei, viță-de-hamei.
Prima cultivare de hamei atestată documentar a avut loc în 736 d.Hr. în regiunea Hallertau din zonele pe care se află Germania astăzi, iar prima menționare a utilizării hameiului în producția de bere este datată în anul 1079 d. Hr.

Planta este cultivată pentru proprietățile curative, dar și pentru capacitatea de a stabiliza fermentația în procesul de obținere a berii. Hameiul mai este folosit și în bucătărie, din acesta preparându-se o mâncare asemănătoare celei de spanac. Lăstarii tineri, apăruţi primăvara, sunt consumaţi ca legume introduse în supe sau salate cu rol aperitiv, digestiv şi depurativ. De asemenea, conurile, extractele şi uleiul eteric sunt utilizate, într-o măsură mai redusă, la aromatizarea pâinii, a sosurilor, a tutunului şi a băuturilor nealcoolice.

În zootehnie şi medicină veterinară, conurile se administrează în hrana cabalinelor bolnave de icter. Mugurii servesc la hrana bovinelor cu indigestie sau balonări. Frunzele şi lăstarii tineri, tocaţi şi amestecaţi cu porumb, constituie un furaj bogat în proteine şi amidon şi se folosesc în hrana oilor şi a caprelor, pentru a combate sterilitatea, precum şi în hrana vacilor în scopul sporirii producţiei de lapte.

În scop terapeutic sunt utilizate cu precădere florile feminine ale hameiului, conurile. Recoltarea se face în perioada maximă de înflorire - de la începutul lunii iunie până în luna august. Conurile hameiului se recoltează manual sau cu maşina. După recoltare se usucă la umbră într-un singur strat după care se întind pe pânză şi se bat până la desprinderea perilor, care apoi se cern. După uscare capătă culoarea galben-verzuie până la galben-auriu. Se conservă în sticle brune, ferite de lumină şi nu se păstrează mai mult de un an (deoarece creşte foarte mult concentraţia principiului sedativ).

Hameiul conține: ulei volatil cu sescviterpene, esteri valerianici, geraniol, mircen, cariofilen, farnesen, principii amare (humulona, lupulona), tanin, glicozizi flavonoidici (astralagin, cuercitin, rutin), acizi fenolici (acid feluric, clorogenic), grăsimi, aminoacizi, catechine, calchone prenilate, cetone, substanțe estrogene, minerale, geraniol, linalool, citral, linionene, serolidiol.

Proprietăți terapeutice:
- sedativ nervos, tonic-aperitiv și stomahic, diuretic cu eliminare de acid uric, coleretic-colagog, astringent, preanestezic, anxiolitic, hipotensiv;
- combate insomnia, anxietatea, migrenele și stările de agitaţie asociate cu tensiunea nervoasă;
- calmant al durerilor provocate de menstruație;
- activează circulația sanguină;
- este un excelent tonic amar și stomacal, ideal pentru restabilirea poftei de mâncare la organismele slăbite;
- este indicat în digestii grele sau lente, în tulburări hepatobiliare, pentru combaterea spasmelor gastrointestinale și pentru prevenirea de calculi în vezica biliară;
- este un bun remediu pentru sindromul de colon iritabil, ulcer peptic, sindromul Crohn, colită ulcerativă, stres datorat afecţiunilor digestive, reduce tensiunea în musculatura netedă din corp;
- substanțele estrogene din compoziția hameiului reglează secrețiile hormonale, controlând astfel fenomenul de hiperexcitabilitate sexuală ( efect anafrodiziac);
- este indicat în tulburările menopauzei;
- ajută în prevenirea depunerii de tartru, a cariilor dentare, a gingivitei;
- ceaiurile de hamei reduc durerile reumatismului, gutei;
- hameiul are și proprietăți anticancerigene, datorită fitoestrogenilor conținuți în acesta, în timp ce flavonoidele din interiorul său au o acțiune antiproliferativă împotriva celulelor maligne ale cancerului de sân, ovarian și de colon;
- tincturile și băile din conuri de hamei au efecte minunate asupra tenului, acționează ca tonic asupra celulelor pielii;
- băile cu hamei sunt eficiente în tratarea afecțiunilor genitale și cutanate;
- pentru uz extern se utilizează și în tratamentul echimozelor, furunculelor, inflamaţiilor, acneei, herpesului, seboreei şi dermatozelor;
- extractul de conuri de hamei are proprietăți antibacteriene, antivirale și antifungice, ce combat microorganismele care provoacă pneumonie;
- hameiul poate fi găsit și ca ingredient în multe produse cosmetice naturale, datorită eficacității sale ca tonic și echilibrant pentru piele și păr.

Precauții:
- preparatele terapeutice cu hamei nu trebuie utilizate de femeile însărcinate, de mămicile care alăptează, de persoanele care suferă de depresie și de cei care iau medicamente psihotrope, antidepresive sau care urmează terapii hormonale;
- hameiul nu trebuie consumat de persoanele alergice la această plantă;
- persoanele cu cancer de col uterin și de sân ar trebui să stopeze utilizarea hameiului (acesta are efecte asemănătoare estrogenului și poate influența negativ);
- hameiul poate induce somnolență și din acest motiv este contraindicat în cazul intervențiilor chirurgicale care necesită anestezie;
- expunerea cronică la hamei, duce la greaţă, vomă, transpiraţii anormale, somnolenţă, agitaţie, febră, bradicardie, reacţii dermice (eritem), conjunctivită, dermatită pustuloasă.

 

Mai multe din această categorie: « Sulfina Socul »

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează