Socul

Publicat de 

SOC, soci, s. m. Nume dat mai multor specii de arbuști de dimensiuni mici, cu flori hermafrodite grupate în inflorescențe, care au proprietăți sudorifice, și cu fructe (boabe negre sau roșii), scoarță și rădăcini cu proprietăți laxative și diuretice (Sambucus). – Lat. sabucus (= sambucus).
Socul (Sambucus L.) mai este cunoscut și sub denumirile de coramnic, holer, soace. Crește pe lângă case și garduri sau la marginea pădurilor.


soculSursa foto: wikipedia.org

Apreciat ca remediu natural, a fost folosit din cele mai străvechi timpuri în medicina tradițională. În scopuri medicinale, se folosesc de la soc florile, fructele, frunzele și scoarța, bogate în ulei volatil, tanin, mucilagii, flavonozide, amine, etilamină, vitamina C și vitaminele din complexul B, izobutilamină.
Substanțele conținute de florile acestei plante sunt: bioflavonoizii (antocianine, quercetina, isoquercitrin, rutin, kemferol, cvercetol), glicozidele, colina, acizii grași omega-3 și omega-6, pectina, sapinele, taninurile, sărurile minerale, acidul cinamic, pigmenţi organici, aminoacizi, carotenoide, zahăr, rutin, acid viburnic, vitaminele A, B şi C, nitrat de potasiu. Fructele conțin taninuri și antociani precum sambucin, sambucianin, crisantemin și alte glicozide și cianidine.

Frunzele au acțiune laxativă, florile sunt diuretice și sudorifice, fructele vitaminizante și antinevralgice iar scoarța este bogată în substanțe diuretice. Ramurile și rădăcina de soc conțin substanțe toxice pentru organism, așa că trebuie evitate.

Socul poate fi folosit sub formă de ceai, infuzie, cataplasmă, sirop, dulceață, cidru, tincturi, unguente sau suplimente alimentare. Florile de soc nu trebuie fierte în apă (pentru a nu deveni toxice), ci trebuie adăugată o linguriță de flori în apa clocotită și se lasă la infuzat pentru 10 minute.

Proprietăți terapeutice:
- socul este util în afecțiunile pulmonare, guturai, dureri de gât; tratează răceala și gripa, reduce febra; stimulează sistemul imunitar;
- florile tratează alergiile, tulburările respiratorii (sunt eficiente în combaterea rinitei, a faringitei, a laringitei sau a bronșitei), sinuzita și tusea productivă; au acțiune sudorifică, diuretică, anti-inflamatoare; sunt eficiente în tratarea și prevenirea constipației, stimulând activitatea intestinală; au și efect relaxant asupra sistemului nervos, inducând relaxarea tuturor funcţiilor viscerale (anxietate, depresie, agitaţie, nervozitate şi calmarea nervilor);
- bolile de piele sunt și ele tratabile cu flori de soc, în special acneea, ezemele, psoriazisul, degerăturile, leziunile cutanate, tăieturile, herpesul; bolile eruptive (cum ar fi rujeola, scarlatina etc.);
- extern, florile se folosesc pentru a absorbi manifestările inflamatorii și edematoase; mențin sănătatea și reduc disconfortul care apare la nivelul venelor hemoroidale și mucoasei anale;
- infuzia rece din flori de soc poate fi folosită pentru tratarea ochilor inflamați sau infectați;
- extractul din flori de soc este folosit pentru îmbunătățirea funcționării rinichilor, contribuind la eliminarea nisipului și la dizolvarea calculilor renali;
- ceaiul din flori de soc: are un rol extrem de important în tratarea afecțiunilor vezicii urinare; este foarte eficient în tratarea constipației; crește secreția glandelor mamare; combate tumorile maligne; ajută la scăderea în greutate și lupta împotriva obezității; scade nivelul de colesterol, îmbunătăţește vederea, susține sănătatea inimii; alină durerile de încheieturi; elimină celulita și previne apariția varicelor;
- diverse preparate care au la bază coaja de soc sunt recomandate în stările de vomă, pentru eliminarea paraziților intestinali și celor care suferă de afecțiunile splinei;
- frunzele au acțiune laxativă și sub formă crudă se aplică pe răni, fiind calmante și cicatrizante;
- pentru dureri reumatismale se pot face băi cu soc;
- infuzia sau unguentul din flori de soc poate fi utilizat extern pentru tăieturi, răni, degerături, erupţii ale pielii, arsuri solare sau piele sensibilă;
- siropul din fructe de soc este o sursă bogată de vitamina C și poate fi utilizat profilactic, iarna, împotriva răcelilor.

Precauții:
- consumul în exces poate conduce la tulburări gastrointestinale;
- fructele necoapte au uşor potenţial toxic;
- socul (socata sau ceaiul de soc) nu este indicat în timpul sarcinii;
- ceaiul de soc ajută la stimularea lactației, motiv pentru care este recomandat în perioada alăptării; consumul trebuie să fie cu moderație și trebuie consultat medicul specialist;
- nu este recomandat persoanelor care suferă de diaree cronică ori acută deoarece poate duce la iritarea colonului.

 

Mai multe din această categorie: « Hameiul Crețișoara »

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează