PẮSTURĂ s. f. Polen floral adunat și depozitat de albine în celulele fagurilor, care servește ca hrană albinelor și puietului din stup. [Acc. și: păstúră] – Lat. pastura.
Păstura, numită și pâinea albinei, este un produs apicol derivat din polen ce constituie una din rezervele de hrană ale albinelor.
Polenul este amestecat de albine cu miere, enzime și alte substanțe nutritive din glandele salivare, și acoperit cu un strat protector de miere. Apoi, sub influența microorganismelor, a temperaturii și umidității ridicate din stup, polenul se transformă - după trei luni de fermentare naturală - în păstură. Bucățelele de păstură au forma de hexagon (împrumutată de la celulele din fagure). Păstura are culoare cafenie închisă, cu gust dulce-amar-acrișor datorită procesului de fermentare.
Apicultorii colectează extrem de puţină păstură din fagure. Se pot extrage doar cantităţi foarte mici, astfel încât să nu afecteze alimentaţia albinelor. Recoltarea este migăloasă şi se face doar atunci când fermentaţia este completă.
Pâinea albinelor joacă un rol esențial în producția altor produse apicole: producția de miere, ceară și lăptișor de matcă scade atunci când nu există suficientă păstură.
Se recomandă consumul de păstură direct cu fagure. Când în gură se alege ceara, se pot consuma: alune, nuci, migdale, semințe de floarea-soarelui, iar ceara se topește și se înghite.
În păstură, granulele de polen sunt deschise ca urmare a maturării, ceea ce le face mai ușor de digerat decât polenul clasic. Păstura are o valoare nutritivă de trei ori mai mare decât a polenului.
Conține: carotenoizi (provitamina A), vitaminele C, E, K, acid folic, carbohidraţi (glucide: glucoză, zaharoză, dextrine, celuloză), lipide, proteine, aminoacizi (histidină, triptofan, metionină, fenilalanină, valină, cistină, arginină, acid glutamic), acid lactic, fitohormoni, polifenoli, minerale şi oligoelemente (sodiu, potasiu, nichel, titan, vanadiu, crom, fosfor, zirconiu, beriliu, bor, zinc, plumb, argint, arsenic, staniu, galiu, stronţiu, bariu, uraniu, siliciu, aluminiu, magneziu, mangan, molibden, cupru, calciu, fier, seleniu).
Păstura se administrează la 30-45 minute înainte/după masă, iar pentru o mai bună absorbție, se păstrează sub limbă cât mai mult timp, înainte de a fi înghițită. Este foarte important să fim bine hidratați, pentru că produsele apicole sunt foarte concentrate, iar ca să ajungă să se digere şi să se separe în componentele lor microscopice, au nevoie de suficientă apă.
Păstura fiind polenul maturat, are proprietăți asemănătoare cu ale polenului.
Proprietăți terapeutice:
- are efect antioxidant și energizant;
- crește imunitatea;
- combate stresul și oboseala;
- crește apetitul, susține digestia, are efect de antibiotic natural;
- este un foarte bun antianemic;
- scade colesterolul;
- protejează organismul împotriva efectelor negative ale chimioterapiei;
- detoxifică ficatul, reface celulele afectate de hepatite sau ciroze;
- ajută mușchii, sistemul nervos;
- îmbunătățește funcțiile cerebrale și pe cele sexuale;
- regenerează celulele, are efect antihemoragic;
- hrănește flora intestinală;
- ameliorează durerile de cap, reduce frecvența migrenelor;
- efectul antiinflamator o recomandă în multe alte afecțiuni precum: artrită, astm, ateroscleroză sau boala Crohn (boală inflamatorie intestinală);
- hrănește celulele oculare;
- îmbunătățește circulația sangvină și arderea grăsimilor din sânge;
- stimulează activitatea creierului, îmbunătățind concentrarea și capacitatea de învățare; ajută la prevenirea unor boli degenerative precum Alzheimer;
- întăreşte vasele capilare; prin conținutul ridicat de vitamine K, are proprietăţi antihemoragice;
- stimulează fertilitatea;
- ajută pielea să își îmbunătățească structura.
Precauții:
- păstura nu este recomandată persoanelor cu alergii, hipersensibilitate la produsele apicole;
- păstura nu este recomandată în cantități mari persoanelor care suferă de boli severe ale aparatului digestiv;
- „pâinea albinelor” trebuie administrată cu grijă în cazul diabeticilor, lucru valabil pentru toate produsele apicole.