„Primeneşte-ţi, gazdă, casa,
umple vadra, pune masa,
fă potecă prin grădină
şi-n pridvor ţine lumină;
că venim de multişor,
drumul nu ne-a fost uşor,
tot prin viscol, tot prin zloată,
ziua toată, noaptea toată;
gerul iernii ne-a pătruns
dar, de-ajuns, tot am ajuns,
să-ţi cântăm, să-ţi colindăm,
vestea Naşterii să-ţi dăm;
să te bucuri, să te-nchini
de belşug pentru grădini,
de mioare prin ponoare,
de credinţă şi de soare,
de noroc la iarmaroc,
de copii pe lângă foc."
(George Ţărnea)