Oaspeţi cu azur în gene

Publicat de 

Oaspeţi cu azur în gene
Şi zăpadă pe opinci                                  
Se iviră la fereastră
Cu colinde şi tilinci.

Cântec legănat şi fraged,
Înfloriri de ghiocei,
Umbre mari ţineau isonul
Albăstrind pe după ei.

Se părea că-n zvon de aripi
Şi miros de tămâieri
În colindă mi se-ngână
Pui de om cu pui de cer.

Şi cântară, şi urară
Şi plecară ca un dor,
Strălucea un puf de înger
Risipind pe urma lor.

Şi era o pace albă -
Ca ninsoarea, şi era
O sfială ce din stele
Până-n inimi tremura.

Bacii lepădară grija:
Astăzi lupii ţin ajun,
Porumbeii nu visează
Vânt de uliu căpcăun.

Şi zăvozii şi dulăii
Să mai lărmuie se tem,
Boii rumegă cu botu-n
Ieslea de la Betleem.

Fă-mi-te numai ureche
Ca s-auzi, bătrân Pământ:
Sus, în leagăn prins de stele,
Gângureşte Pruncul Sfânt.

                  (Nichifor Crainic)

Mai multe din această categorie: « Pomul Crăciunului În seara de Crăciun »

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează