POLÉN, polenuri, s. n. (Bot.) Pulbere, de obicei galbenă, constituită din grăuncioare microscopice produse de anterele staminelor. – Din fr., lat. pollen, germ. Pollen.
Polenul de albine este format dintr-un amestec de salivă de albine, nectar și polen de plante care se prinde de spatele piciorușelor albinelor lucrătoare. Albinele aduc polenul în stup, după care îl colectează în celulele fagurilor, unde va sta la fermentat.
Grăuncioarele de polen au forma ovoidă sau sferică și pot avea o varietate de arome și culori – acestea variază de la alb, galben-auriu la negru, cea mai frecvent întâlnită fiind galben verzui. Un grăuncior de polen are un diametru mediu de 20-40 de microni și este alcătuit din două învelișuri (exină și intină) și doi nuclei.
Gustului polenului depinde foarte mult de polenul florii din care provine, dar, în general, gustul este aromat și ușor amărui.
Pe langă polenul poliflor, există şi polenul monoflor, polen cules dintr-un singur tip de floare predominată: de exemplu, polen de măr, de prun, de salcie etc. Pe lângă proprietățile generale, polenurile crude monoflore au câteva calități și proprietăți diferite, în funcție de florile din care au fost obținute. Fiecare tip de polen este indicat în anumite afecțiuni și are anumite efecte benefice asupra organismului.
Polenul se poate consuma dimineața, o linguriță cu 2-3 picături de zeamă de lămâie (sparge exina - învelișul grăunciorului de polen), cu un pahar cu apă sau suc natural. De asemenea, poate fi integrat cu ușurință în mesele de mic-dejun și în gustări, cum ar fi: iaurturi, terciuri, budinci, smoothie-uri, deserturi.
Polenul de albine poate fi cumpărat din magazinele tip plafar, magazinele cu produse de apicultură sau din cele cu produse homeopatice.
Se găsește pe piață brut sau sub formă de tinctură, alifie, supozitoare, extract, capsule, dropsuri, cremă.
Pentru a fi păstrate timp îndelungat, granulele de polen proaspăt sunt introduse în congelator. Pentru consumul familiei, polenul crud se ține în frigider, într-un recipient (preferabil de sticlă) închis ermetic, pentru o perioadă de maxim 7 zile.
Polenul uscat în uscătorul de polen își pierde între 50%-70% din activitatea lui terapeutică, iar exina (invelisul graunciorului de polen) devine foarte tare și greu digerabilă. Uscarea polenului presupune încălzirea acestuia la temperaturi de aproximativ 38-40°C (astfel sunt distruse, deci, majoritatea substanţelor active din compoziţia polenului, care nu rezistă la temperaturi ridicate).
Spre deosebire de polenul purtat de vânt, cel recoltat de albine nu produce alergii.
Polenul are în compoziție mulți nutrienți, fiind considerat „aliment complet”.
El conține: polizaharide (ex.: carbohidrați), aminoacizi (metionina, valina, lisina, cisteina, glutamina etc.), acizi nesaturați (linol, acid linolic, acid arahidonic), vitaminele A, B1, B2, B6, C, D, E, fier, magneziu, lecitină, enzime, carotenoizi, fitosteroli, proteine, lipide, glucide, hormoni, zaharuri simple, flavonoide (ex.: quercetina).
Proprietăți terapeutice:
- antibacterian, antiinflamator, diuretic; antianemic;
- stimulent al creșterii;
- redă pofta de mancare;
- tratează tulburările intestinale;
- crește imunitatea;
- crește nivelul de alfa și beta - globuline în serul sanguin;
- reduce nivelul colesterolului;
- protejează ficatul, susține regenerarea celulară;
- are un efect anti-inflamator pentru țesuturile plămânilor, prevenind apariția astmului;
- este un bun antibiotic natural, combate bronşitele, tusea şi gripa;
- facilitează funcționarea creierului, echilibrează sistemul nervos, hrănește celulele neuronale;
- întărește vasele capilare;
- are proprietăți antihemoragice, îmbunătățește circulația sanguină;
- este sursă de bioenergie; tonic; indicat în stări de surmenaj, anemie, convalescență;
- suplinește unele carențe de vitamine, de săruri minerale sau acizi aminați, în perioada covalescențelor;
- stimulează apetitul;
- susține funcționarea inimii;
- sporește capacitățile sexuale; stimulează fertilitatea;
- îmbunătățește producerea de hemoglobină și de hematii;
- hrănește flora intestinală;
- îmbunătățește funcțiile mușchilor;
- hrănește celulele oculare;
- îmbunătățește structura pielii, contribuind la producerea de colagen și elastină;
- are rol în tratarea tulburărilor prostatei;
- îmbunătăţeşte funcţiile tiroidei;
- tratează întârzierea creșterii la copii;
- previne cancerul uterin și mamar, accidentele vasculare;
- are acțiune benefică în caz de depresie, insomnie, astenie;
- conferă o senzaţie de bunăstare (secreţia de endorfină este crescută de prezenţa a suficienţi aminoacizi în sânge);
- este recomandat şi în vindecarea dependenţelor, având proprietatea de a suprima impulsurile;
- combate efectele negative ale chimioterapiei;
- cele mai alergice granule de polen sunt cele purtate de vânt şi nu cele aduse în stup de către albine; când polenul este este administrat în doze mici, ca aliment, amestecat cu miere, poate desensibiliza repede aceste alergii, constituindu-se astfel într-un produs anti-alergic;
- aplicarea unui unguent pe bază de polen pe o rană sau pe o arsură poate accelera procesul de vindecare.
Polen crud este un ingredient foarte valoros în măştile cosmetice.
Acesta protejează pielea de radiațiile nocive ale soarelui, crește fluxul de sânge la nivelul pielii, stimulând astfel creșterea celulară, previne deshidratarea și ajută la netezirea ridurilor. Graţie rutinului pe care îl conţine, un principiu activ ce redă rezistenţa capilară, polenul crud revitalizează părul obosit şi îi redă aspectul frumos şi sănătos.
Pentru revitalizarea tenului, se poate face o mască dintr-o linguriță miere, o linguriță polen și 2-3 linguri argilă, de exemplu.
Precauții:
- este contraindicat persoanelor ce suferă de obezitate, exces de colesterol, diabet precum și în cazul celor cu manifestări alergice;
- polenul de albine poate afecta sarcina, așadar este de evitat consumul atât pe perioada sarcinii, cât și pe cea a alăptării.