Cătina

Publicat de 

CĂTÍNĂ, cătini, s. f. Numele a două specii de arbuști spinoși: a) cătină roșie = arbust cu frunze mici în formă de solzi, cu flori roz sau albe și cu fructe roșii, cultivat ca gard viu; tamariscă (Tamarix ramosissima); b) cătină albă = arbust cu frunze înguste, lanceolate, argintii, cu flori mici cafenii și cu fructe galbene-portocalii (Hippophaë rhamnoides). – Lat. catena.[1]
Cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific Hippophaë rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Fructele pot rămâne peste iarnă pe ramuri. Arbustul fructifică 20-25 ani și lăstărește în fiecare an foarte puternic.



catina

Sursa foto: wikipedia.org

Cătina era apreciată de grecii antici datorită proprietăților sale antiîmbătrânire, fiind folosită și ca produs de înfrumusețare pentru caii de curse, cărora se credea că le oferă luciu părului. Din acest motiv, denumirea în latină a cătinei, Hippophae, vine de la cuvintele Hipp (cal) și faes (strălucitor, luminos), care poate fi tradus „cal strălucitor”. Mai mult decât atât, o legendă spune că aceste fructe erau folosite ca hrană pentru calul înaripat Pegasus, deoarece îl ajutau să zboare.

Fructele de cătină au un gust ușor acrișor, foarte puțin amărui și se culeg începând cu luna august și până la sfârșitul lunii octombrie. Cel mai indicat este să fie culese toamna cât mai târziu, atunci când fructele sunt foarte bine coapte.

Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală.
Fructul de cătină conține

de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400–800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, D, E, K, P, F. Mai regăsim: celuloză, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpă de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe, acizi organici, pectine, polifenoli, tananți, flavonoide, 18 aminoacizi esențiali, acizi grași esențiali (acid oleic, acid linoileic, acid pantotenic, acid palmitoleic, acid heptadecanoic, acid erucic, acid succinic, acid malic, acid maleiuc, α și β cateron, licopen, criptoxantină, zeaxantină, taraxantină, fitofluină, kantofilă, tocoferoli, fitosteroli).

Fructele de cătină sunt utilizate: atât în scopuri terapeutice în hipovitaminoze și avitaminoze, în anemie, în urticarie, în dermatoze, în diaree și în convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de ceai, decoct, sucuri, siropuri, marmeladă, tinctură, pulbere, ulei sau extract din muguri. Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism; are acțiune depurativă, antidiareică, antioxidantă, remineralizantă, imunostimulatoare, cicatrizantă, anticancerigenă. Cătina este benefică pentru sănătatea inimii, pentru hidratarea mucoasei din tractul digestiv, pentru prevenirea apariției ulcerului gastric. Protejează organismul împotriva radicalilor liberi și întărește sistemul imunitar. Reglează sistemul endocrin. Are efect emolient, înmoaie pielea şi ajută la refacerea stratului afectat.
Uleiul de cătină este bogat în acizi grași, iar asta îl face unul dintre cele mai indicate produse pentru a proteja pielea împotriva razelor UV, împotriva arsurilor solare, previne apariția problemelor de tip dermatologic precum acneea, dermatita, arsurile, ulcerațiile sau eczemele.
Vinul de cătină poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizându-l, având în același timp și o acțiune tonică.

Precauții:
- persoanelor ce urmează să aibă o intervenţie chirurgicală le este indicat să opească consumul de cătină pentru a evita riscul de sângerare abundentă; preparatele pe bază de cătină nu sunt indicate imediat după o intervenție chirurgicală, deoarece pot încetini procesul de coagulare a sângelui;
- medicamentele și suplimentele alimentare care conțin extract de cătină sunt contraindicate persoanelor care au tensiune arterială scăzută;
- pentru că încetineşte coagularea sângelui, cătina nu ar trebui consumată în paralel cu administrarea de medicamente anticoagulante şi anti-plachetare precum aspirina, diclofenacul sau ibuprofenul;
- cătina nu este recomandată persoanelor care suferă de alergii, astm, colecistită sau pancreatită acută;
- din cauza conţinutului de fitohormoni, poate provoca, în cazul unei supradozări, prostatită adenomatoasă la bărbaţi sau mastopatie la femei;
- nici persoanele cu tensiune arterială oscilantă n-ar trebui s-o folosească, pentru că planta este mai energizantă chiar şi decât cafeaua;
- se recomandă prudență și consultarea medicului cu privire la consumul de cătină de către femeile însărcinate sau care alăptează.

 

Mai multe din această categorie: « Rozmarinul Echinacea »

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează