Mic ghid de alimentaţie sănătoasă

Publicat de 

Esenţa sănătăţii organismului uman constă într-un regim alimentar echilibrat, în asigurarea necesarului de lichide, în practicarea de exerciţii fizice zilnice şi activităţi în aer liber, în menţinerea unor bune relaţii cu semenii şi în păstrarea unei atitudini pozitive, plină de speranţă.

Obiceiurile alimentare îşi pun amprenta asupra întregii vieţi a omului şi influenţează hotărâtor starea sa de bine.

mix fructe legume paine

Pentru a ne asigura o alimentaţie echilibrată, câteva informaţii simple, dar folositoare, vin în ajutorul nostru:

  • Consumul unei bogate cantităţi de cereale, legume şi fructe asigură corpului necesarul de vitamine, glucide şi minerale, aceste alimente fiind uşor de digerat şi aducându-ne întotdeauna un plus de vitalitate şi bună dispoziţie.
  • Evitarea excesului de sare, de zahăr şi respectiv de grăsimi în hrana zilnică are rolul de a ne proteja împotriva apariţiei numeroaselor afecţiuni, precum: diabet, obezitate, insuficienţă renală, hipertensiune arterială etc.
  • Introducerea lactatelor (lapte dulce, brânză, iaurt, sana, lapte bătut etc.) în meniul zilnic ne întăreşte organismul şi îi furnizează proteine şi minerale indispensabile.
  • Asocierea cărnii cu salate sau cu diverse garnituri pe bază de legume este o alegere potrivită pentru asigurarea necesarului alimentar zilnic de proteine, lipide, glucide, vitamine şi minerale.
  • Uleiurile vegetale obţinute prin presare la rece conţin substanţe valoroase care protejează corpul de îmbolnăvire şi previn îmbătrânirea prematură.
  • Prepararea cărnii la cuptor, la abur sau la grătar - în locul preparării prin prăjire - ne oferă alternativele corespunzătoare modului sănătos de a găti acest aliment.
  • Reducerea sau evitarea alimentelor concentrate şi a celor cu conţinut ridicat de aditivi (conservanţi, nitriţi, întăritori de aromă etc.) ne scapă de o mulţime de neajunsuri ce generează dezechilibre majore în organism.
  • Reducerea sau eliminarea băuturilor răcoritoare sintetice şi înlocuirea lor cu sucuri naturale are avantajul că menajează rinichii, ficatul, pancreasul şi le fereşte de efectele nocive ale substanţelor sintetice;
  • Asigurarea unei cantităţi de apă de 2 - 2,5 litri pe zi răspunde în mod optim nevoilor organismului de a se hidrata, ferindu-l de stări de oboseală şi de lipsă de vlagă, de dureri de cap, de încetinirea proceselor organice; este de preferat apa de izvor sau cea plată în locul apei carbogazoase.
  • Insuficienţa anumitor vitamine sau minerale din alimentaţie se poate acoperi, la recomandarea medicului, prin suplimente alimentare specifice - complexe de vitamine,  extracte de plante etc. menite să întărească sistemul imunitar.
  • Alimentaţia, în special în cazul copiilor, trebuie să ţină cont de particularităţile fiecărei vârste. Dacă la vârsta de aproximativ 1 an un copil deprinde primele gesturi privitoare la alimentaţie - refuză sau acceptă un aliment, mestecă şi digeră alimente de o anumită consistenţă - ulterior, copilul trăieşte primele experienţe gustative, degustând multe dintre alimentele consumate de părinţi, însuşindu-şi de la aceştia modelul alimentar care-i reprezintă. De aceea, un stil alimentar corect al adultului de mai târziu depinde în mod decisiv de efortul membrilor familiei acestuia de a îl ajuta şi învăţa să se hrănească echilibrat, fără excese ori carenţe. Trebuie interpretată corect senzaţia de foame şi cea de saţietate a copilului, astfel mama evitând să-l subalimenteze sau supraalimenteze. Fiind hrănit în funcţie de stimulii fiziologici, copilul nu trebuie forţat să termine tot din farfurie, ci lăsat să-şi dezvolte simţul de autoreglare.
  • Consumul seminţelor de floarea-soarelui, de dovleac (de preferat, neprăjite), precum şi consumul de alune, nuci, migdale asigură corpului proteine de bună calitate, care conţin inclusiv triptofan (precursorul serotoninei, hormonul bunei-dispoziţii).
  • Alegerea pâinii integrale în locul celei albe contribuie la o mai bună hrănire.
  • Alternarea zilelor în care este consumată carne cu zilele în care sunt consumate surse de proteine vegetale (fasole, linte, mazăre, soia) conferă organismului varietate nutriţională, energie şi lejeritate.
  • Luarea de medicamente numai după consultul şi la recomandarea medicului previne o mulţime de situaţii neplăcute: posibile intoxicaţii, reacţii alergice, crize date de efectele secundare, supradozare etc.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează