Venera I.
„ 1. COPILUL ESTE O PERSOANĂ –
îl respect.
2. COPILUL ÎŞI DESCOPERĂ CORPUL –
îi arăt că sănătatea este o forţă.
3. COPILUL SE MINUNEAZĂ –
îl ajut să caute frumosul.
4. COPILUL CAUTĂ UN MODEL –
sunt pentru el un exemplu.
5. COPILUL ARE NEVOIE DE UN IDEAL –
îl ajut să dea un sens vieţii sale.
6. COPILUL SE ÎNDOIEŞTE DE EL –
îi dau încredere în el.
7. COPILUL VREA SĂ FIE INDEPENDENT –
îl invit să fie responsabil.
8. COPILUL ÎŞI AFIRMĂ PERSONALITATEA –
îl ajut să se cunoască.
9. COPILUL SE GÂNDEŞTE DOAR LA EL –
îl invit să descopere societatea.
10. COPILUL ESTE CURIOS –
vorbesc cu el. ”
(A.M.A.D.E. - Association Mondiale des Amis de L’Enfance / Asociaţia Mondială a Prietenilor Copilăriei)
„Nimic nu e mai moale şi mai subţire ca apa. Dar să-i înţelegi tăria este o artă.” (Lao Tzu)
Lecţie despre protecţia mediului, despre nevoia de a economisi resursele de apă existente şi despre importanţa naturii în viaţa oamenilor (lecţie recomandată, în special, copiilor cu vârste între 8 şi 12 ani).
„În trecerea grăbită prin lume, către veci,
Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând,
Fă-ţi timp să poţi cu milă să le alini oricând.
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lâng-un izvor,
Fă-ţi timp s-auzi ce spune o floare, un cocor...
Fă-ţi timp pentru-adevărul ce-n faţă ne stă scris,
Fă-ţi timp pentru privire cu sufletul deschis.
Fă-ţi timp s-aştepţi din urmă când mergi cu slăbănogi,
Fă-ţi timp pe-un munte seara, stând singur, să te rogi.
Fă-ţi timp să stai cu mama şi tatăl tău în tinzi,
Fă-ţi timp de-o vorbă bună şi-o mână să le-ntinzi.
Fă-ţi timp să stai aproape de cei iubiţi, voios,
Fă-ţi timp să fii şi-al casei, în slujba lui Hristos.
Fă-ţi timp să guşti frumosul din tot ce e curat,
Fă-ţi timp, căci eşti de bune şi rele-nconjurat.
Fă-ţi timp de rugăciune, de post şi meditări,
Fă-ţi timp de cercetarea celor din supărări.
Fă-ţi timp lângă Cuvântul lui Dumnezeu să stai,
Fă-ţi timp, căci toate astea au pentru tine-un grai.
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să dai vieţii şi morţii tale preţ.
Fă-ţi timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi,
Comoara risipită a vieţii nu poţi ca s-o mai strângi.”
(Rudyard Kipling)
„Învaţă de la ape să ai statornic drum,
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum;
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învaţă de la soare cum trebuie s-apui,
Învaţă de la piatră cât trebuie să spui;
Învaţă de la vântul ce adie pe poteci
Cum trebuie prin lume, de liniştit, să treci.
Învaţă de la greier, când singur eşti, să cânţi;
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi.
Învaţă de la vultur, când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei.
Învaţă de la vierme, că nimeni nu-i uitat,
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la toate, căci toate-ţi sunt surori,
Cum să treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori.
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea;
Învaţă de la miel, să ai blândeţea sa.
Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi;
Învaţă de la ape să nu dai înapoi.
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea;
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Ia seama la albina ce zumzăie în luncă,
Nicicând ea nu se plânge c-a obosit de muncă.
Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învaţă de la toate, că totu-i trecător.
Ia seama, fiu al Jertfei, prin lumea-n care treci,
Să înveţi, din tot ce piere, cum să trăiești pe veci!”
„Viaţa este o ocazie – profită;
este o frumuseţe – admir-o;
este un vis – împlineşte-l;
este o provocare – înfrunt-o;
este o datorie – achită-şi-o;
este un joc – prinde-te în el;
este o făgăduinţă – îndeplineşte-o;
viaţa este amărăciune – depăşeşte-o;
este un cântec – fredonează-l;
este o luptă – accept-o;
este o tragedie – confrunt-o.
Viaţa este o aventură – îndrăzneşte!
Este un noroc – fă-ţi-l!
Viața este Viaţă.
Luptă pentru ea!”
(Maica Tereza)
„Caută-ţi timp pentru a lucra, căci este preţul succesului.
Găseşte-ţi timp să gândeşti, căci este sursa puterii.
Fă-ţi timp să te joci, căci este sursa tinereţii.
Rezervă-ţi timp să citeşti, căci este izvorul seminţei înţelepciunii.
Dedică-ţi timp să fii prietenos, căci aduce fericire.
Consacră-ţi timp să visezi, căci te va ridica până la stele.
Oferă-ţi timp să iubeşti, căci este bucuria vieţii.
Dăruieşte-ţi timp să fii mulţumit, căci este bucuria sufletului.”
(din lirica galeză)
Lecţie interactivă privind alimentaţia sănătoasă şi normele de igienă alimentară (lecţie recomandată, în special, copiilor cu vârste între 8 şi 10 ani).
Vanadiul (V) contribuie la împiedicarea formarii colesterolului în vasele sanguine şi la prevenirea atacurilor de cord.
Se regăseşte în alimente precum: peştele, algele marine, fructele de mare, mierea.
Sulful (S) intră în compoziţia proteinelor, a unor enzime şi a unor hormoni. Combate infecţiile şi contribuie la refacerea ţesuturilor. Este important pentru oase, articulaţii şi tendoane.
Are rolul de a stimula secreţia gastrică şi pe cea biliară, de a reduce cantitatea de colesterol rău din sânge, de a reactiva sistemul nervos, de a asigura sănătatea părului, a pielii şi a unghiilor.
Necesarul zilnic de sulf este asigurat prin alimentaţie, de: carne, ouă, lactate, cartofi, ceapă, usturoi, castraveţi, salată verde.
Sodiul (Na, natriul) intervine în menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului, contribuie la buna funcţionare a sistemului nervos şi a musculaturii.
Are proprietatea de a preveni insolaţiile şi de a menţine constant echilibrul apei la exteriorul celulelor (asemănător cu potasiul, care realizează acelaşi lucru pentru interiorul acestora).
Este esenţial pentru copii, în procesul de creştere.
Necesarul zilnic de sodiu este de 1-2 grame (aflat în 3-5 g de sare de bucătărie - NaCl). El depinde însă şi de temperatură, muncă fizică, sporind odată cu nivelul ridicat al acestora. Se apreciază că un consum de 5 g de sodiu pe zi, corespunzând la 8 g de sare de bucătărie, nu este dăunător organismului. Dar ceea ce depăşeşte această cantitate devine dăunător.
Potasiul este cel care asigură eliminarea apei cu surplus de sodiu din organism (diureza). O cantitate prea mare de sodiu generează în corp diminuarea cantităţii de potasiu. Excesul de sodiu conduce la o activitate intensificată a glandelor corticosuprarenale, la disfuncţii renale, la creşterea tensiunii arteriale şi a iritabilităţii neuromusculare.
Cantitatea totală de sodiu din organism este aproximativ 80-100 grame. Alături de clor şi de potasiu, sodiul reprezintă electrolitul major al fluidelor din corp. Nivelul sodiului existent în organism este reglat de cei doi rinichi, care cresc sau scad excreţia, în funcţie de cantitatea de sodiu ingerată.
Pierderile de sodiu se realizează prin transpiraţie. Insuficienta sodiului în organism duce la scăderea tensiunii arteriale sub valorile normale, la tulburări cardiovasculare şi la deshidratare, putând pune în pericol sănătatea.
Principala sursă de sodiu în alimentaţie este sarea de bucătărie (NaCl, cu un conţinut de sodiu de circa 39 %). Pentru persoanele cu afecţiuni renale sau cardiace şi celor cu probleme de obezitate, se recomandă consumul de sare marină, nerafinată sau consumul de sare grunjoasă în locul sării rafinate, albe.
Sodiul natural se regăseşte, în cantităţi mici, în alimente precum: cartofi, mazăre, fasole, linte, varză, dovlecei, spanac, sfeclă roşie, frunze de pătrunjel, ridichii roz, măsline, lactate, ouă, carne de vită, castane comestibile. În general, fructele conţin cantităţi mai reduse de sodiu, de aceea sunt recomandate în regimurile hiposodice.