Kedu.ro

Key education

Vitaminele şi mineralele

VITAMÍNĂ, vitamine s. f. Nume dat unor compuşi organici indispensabili vieţii, care se găsesc în alimente sau se prepară sintetic, cu rol esenţial în menţinerea proceselor celulare vitale. - Din fr. vitamine, germ. Vitamin.

MINERÁL, -Ă, minerali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Corp solid, cu o anumită compoziţie chimică, care se găseşte în natură în stare cristalină sau amorfă, în componenţa rocilor şi a minereurilor. 2. Adj. Care conţine minerale (1), care ţine de minerale, privitor la minerale, de natura mineralelor. ◊ Apă minerală sau ape (ori izvoare) minerale = apă care conţine în soluţie săruri, gaze sau substanţe radioactive şi care îi conferă proprietăţi terapeutice; p. ext. loc, staţiune etc. unde se găsesc asemenea ape; tratament făcut cu astfel de ape. - Din fr. minéral, lat. mineralis.

Elementele minerale majore prezente în organism în cantităţi mai mari, sunt: calciul, fosforul, clorul, magneziul, potasiul, sodiul, sulful.

OLIGOELEMÉNT, oligoelemente, s. n. Element care se găseşte în organism în cantităţi foarte mici, îndeplinind, în unele procese biologice, rolul de catalizator; microelement - Din fr. oligo-élément. Microelementele intră în componenţa unor enzime, vitamine, hormoni şi pigmenţi.

Vitaminele, mineralele şi oligoelementele reprezintă „cărămizi” ale vieţii, fiind absolut necesare organismului uman pentru funcţionarea sa optimă.

Fiecare vitamină ori minerală îndeplineşte o funcţie precisă în cadrul metabolismului, în conlucrare cu celelalte vitamine şi minerale. Carenţa uneia dintre ele afectează echilibrul întregului organism. Practic, nu există organ care să nu aibă nevoie de ele pentru a funcţiona la parametrii normali. De aceea este deosebit de important să (re)cunoaştem rolul fiecăreia şi să ne însuşim informaţiile utile pentru un stil de viaţă sănătos, echilibrat, spre a avea mereu energie, un organism puternic şi o stare de spirit luminoasă.

Vitamina A ("vitamina anti-infecțioasă") are rol în procesul de creştere, în dezvoltarea oaselor, în funcţia ovariană şi cea testiculară. Este esenţială pentru funcţionarea normală a retinei şi pentru adaptarea vizuală la întuneric, îmbunătăţind acuitatea vizuală. Face ca pielea să rămână catifelată şi sănătoasă.

Se regăseşte în special în alimente precum: gălbenuşul de ou, brânzeturi, ficat, creier, unt, legumele verzi (spanac, broccoli etc.), morcovi, ridichi, smântână, pește.

morcovi multicolori

Insuficienţa vitaminei A poate duce la diverse afecţiuni, precum tulburări de vedere, uscare şi îngroşarea pielii, a mucoaselor etc. De pildă, o mucoasă nazală uscată aduce după sine pierderea mirosului (precum şi o umiditate exagerată a mucoasei).

Suplimentele farmaceutice cu vitamina A se recomandă a se administra numai la prescripţia medicului.

Complexul de vitamine B cuprinde:

Vitamina B1 - tiamina („vitamina bunei-dispoziţii” - este parte componentă a diferitelor enzime din metabolismul carbohidraţilor)
Vitamina B2 - riboflavina (importantă în special în metabolismul proteic şi energetic)
Vitamina B3 - vitamina PP sau niacina (importantă, în special, pentru eliberarea energiei acumulate în organism)
Vitamina B4
Vitamina B5 - acidul pantotenic (parte componentă a enzimelor pentru sinteza acizilor graşi, precum şi pentru metabolismul lipidic, glucidic şi al aminoacizilor)
Vitamina B6 - piridoxina (importantă în metabolismul aminoacizilor şi participă la sinteza hemoglobinei din globulele roşii)
Vitamina B7
Vitamina B8
Vitamina B9 - acidul folic (important pentru diviziunea celulară)
Vitamina B10
Vitamina B12 - ciancobalamina (are o influenţă pozitivă asupra metabolismului albuminelor şi grăsimilor)
Vitamina B15 - pangamat de calciu

Vitaminele B au rol în creşterea şi funcţionarea normală a celulelor, în întărirea sistemului imunitar, în metabolismul glucidelor, lipidelor, în sinteza proteinelor. Fără acestea, creierul, nervii şi muşchii nu pot funcţiona corect. Vitaminele B oferă energie pentru creier, pentru nervi, frânează amnezia şi uitarea, stimulează producerea de serotonină, asigură un somn liniştit, protejează ochii, ard grăsimile.

Se regăsesc în special în alimente precum: cereale integrale, ciuperci, carnea de porc, ficat, peşte, produse lactate, fasole uscată, mazăre, spanac, varză, sfeclă, gălbenuş de ou, alune nesărate, nuci, migdale, banane, avocado, portocale, mere, struguri.

Prepararea termică excesivă sau păstrarea îndelungată poate distruge până la jumătate din acidul folic din alimente.

cereale cu lapte

Carenţa de vitamine B duce la anemie, insomnie, nervozitate, oboseală, alterarea echilibrului psihic, scăderea capacităţii de memorare sau alte afecţiuni (boala Beri-Beri).

Acidul folic (vitamina B9) este indispensabil pentru producţia celulară şi pentru dezvoltarea sănătoasă a fătului în timpul sarcinii. Femeile care consumă cantităţi adecvate de acid folic, ca parte integrantă a unei diete echilibrate înainte de sarcină, pot reduce riscul de a avea un copil cu defect congenital cerebral sau al măduvei spinării, dar şi riscul de a avea un copil cu alte anomalii congenitale.

Acidul folic are rol: în producerea de energie, în producerea substanțelor chimice esențiale pentru creier și sistemul nervos, în vindecarea unor răni, în formarea mușchilor, în tratamentul gutei. De asemenea, mărește efectul antidepresivelor, de aceea suplimentarea cu acid folic se recomandă la persoanele cu un nivel scăzut de acid folic, alinând depresia.

Acidul folic se găsește în: pâinea integrală, spanac, broccoli, arahide, mazăre, fasole, varză.

Suplimentele farmaceutice cu vitamine de tip B se recomandă a se administra numai la prescripţia medicului.

Vitamina C (acidul ascorbic) stimulează cel mai bine imunitatea, crescând rezistenţa organismului la infecţii. Are rol în biogeneza substanţei intracelulare, intervine în procesele metabolice de oxidoreducere, în metabolismul glucidelor, proteinelor şi grăsimilor, în eliminarea toxinelor, în absorbţia mineralelor (calciu, fier etc.).

Vitamina C favorizează depunerea calciului în oase, intervine în formarea colagenului şi creşte rezistenţa capilarelor, participă la formarea cartilajelor, a dinţilor, a ţesutului conjunctiv. Are un puternic caracter antioxidant, participând la distrugerea radicalilor liberi. Favorizează regenerarea ţesuturilor, are efect pozitiv în combaterea stărilor de oboseală şi stres.

Se regăseşte în legumele şi fructele proaspete (ardei şi ceapă verde, salată, sfeclă, roşii, varză, măceşe, lămâi, mere, portocale, pătrunjel, busuioc, broccoli, agrișe, căpșune. coacăze negre, cartofi, kiwi etc.).

mix fructe si vegetale

Vitamina C se distruge prin fierberea alimentelor.

Insuficienţa vitaminei C favorizează apariţia infecţiilor; poate produce scorbutul, o afecţiune care provoacă umflarea şi sângerarea gingiilor şi căderea dinţilor.

Vitamina D are rol în procesul de creştere, fiind esenţială pentru sănătatea oaselor. Această vitamină măreşte absorbţia de calciu și fosfor în organism. Contribuie la buna funcţionare a creierului; asigură sănătatea colonului, a sânilor, a prostatei. Previne afecţiunile cardiace.

Este supranumită „vitamina soarelui”, deoarece un om produce aproape 200 de micrograme de vitamina D dacă stă afară într-o zi însorită. De pildă, expunerea braţelor şi a chipului timp de aproximativ 30 minute la razele intense ale soarelui poate furniza organismului cantitatea zilnică necesară de vitamina D.

La copii, carenţa de vitamina D conduce la rahitism, deformări ale scheletului şi încetinirea procesului de creştere. La adulţi, deficitul determină apariţia osteoporozei şi a altor boli osoase, crescând riscul unor fracturi. Totodată, carenţa de vitamina D poate conduce şi la slăbiciunea muşchilor, la creşterea riscului de apariţie a depresiei şi chiar a schizofreniei.

Aportul corespunzător de vitamina D este deosebit de important mai ales în perioada preadolescenţei şi adolescenţei, deoarece atunci procesul de creştere este mai accentuat şi se constituie o mare parte din capitalul osos al organismului. Maximul de dezvoltare a masei osoase are loc la finele pubertăţii, urmând ca aceasta să rămână stabilă până în jurul vârstei de 30 de ani, după care masa osoasă îşi va pierde din fermitate treptat, de-a lungul vieţii.

Vitamina D se regăseşte în special în alimente precum: ouă, unt, lapte de vacă, iaurt, brânză, peşte (somon, ton, etc.), ficat, ciuperci, germeni de cereale, polen.

peste la gratar

Administrarea de suplimente pe bază de vitamina D trebuie făcută numai la recomandarea medicului, deoarece excesul acestei vitamine poate provoca tulburări grave, precum hipercalcemie şi chiar blocaj renal.