- Consumul unei bogate cantităţi de cereale, legume şi fructe asigură corpului necesarul de vitamine, glucide şi minerale, aceste alimente fiind uşor de digerat şi aducându-ne întotdeauna un plus de vitalitate şi bună dispoziţie.
- Evitarea excesului de sare, de zahăr şi respectiv de grăsimi în hrana zilnică are rolul de a ne proteja împotriva apariţiei numeroaselor afecţiuni, precum: diabet, obezitate, insuficienţă renală, hipertensiune arterială etc.
- Introducerea lactatelor (lapte dulce, brânză, iaurt, sana, lapte bătut etc.) în meniul zilnic ne întăreşte organismul şi îi furnizează proteine şi minerale indispensabile.
- Asocierea cărnii cu salate sau cu diverse garnituri pe bază de legume este o alegere potrivită pentru asigurarea necesarului alimentar zilnic de proteine, lipide, glucide, vitamine şi minerale.
- Uleiurile vegetale obţinute prin presare la rece conţin substanţe valoroase care protejează corpul de îmbolnăvire şi previn îmbătrânirea prematură.
- Prepararea cărnii la cuptor, la abur sau la grătar - în locul preparării prin prăjire - ne oferă alternativele corespunzătoare modului sănătos de a găti acest aliment.
- Reducerea sau evitarea alimentelor concentrate şi a celor cu conţinut ridicat de aditivi (conservanţi, nitriţi, întăritori de aromă etc.) ne scapă de o mulţime de neajunsuri ce generează dezechilibre majore în organism.
- Reducerea sau eliminarea băuturilor răcoritoare sintetice şi înlocuirea lor cu sucuri naturale are avantajul că menajează rinichii, ficatul, pancreasul şi le fereşte de efectele nocive ale substanţelor sintetice;
- Asigurarea unei cantităţi de apă de 2 - 2,5 litri pe zi răspunde în mod optim nevoilor organismului de a se hidrata, ferindu-l de stări de oboseală şi de lipsă de vlagă, de dureri de cap, de încetinirea proceselor organice; este de preferat apa de izvor sau cea plată în locul apei carbogazoase.
- Insuficienţa anumitor vitamine sau minerale din alimentaţie se poate acoperi, la recomandarea medicului, prin suplimente alimentare specifice - complexe de vitamine, extracte de plante etc. menite să întărească sistemul imunitar.
- Alimentaţia, în special în cazul copiilor, trebuie să ţină cont de particularităţile fiecărei vârste. Dacă la vârsta de aproximativ 1 an un copil deprinde primele gesturi privitoare la alimentaţie - refuză sau acceptă un aliment, mestecă şi digeră alimente de o anumită consistenţă - ulterior, copilul trăieşte primele experienţe gustative, degustând multe dintre alimentele consumate de părinţi, însuşindu-şi de la aceştia modelul alimentar care-i reprezintă. De aceea, un stil alimentar corect al adultului de mai târziu depinde în mod decisiv de efortul membrilor familiei acestuia de a îl ajuta şi învăţa să se hrănească echilibrat, fără excese ori carenţe. Trebuie interpretată corect senzaţia de foame şi cea de saţietate a copilului, astfel mama evitând să-l subalimenteze sau supraalimenteze. Fiind hrănit în funcţie de stimulii fiziologici, copilul nu trebuie forţat să termine tot din farfurie, ci lăsat să-şi dezvolte simţul de autoreglare.
- Consumul seminţelor de floarea-soarelui, de dovleac (de preferat, neprăjite), precum şi consumul de alune, nuci, migdale asigură corpului proteine de bună calitate, care conţin inclusiv triptofan (precursorul serotoninei, hormonul bunei-dispoziţii).
- Alegerea pâinii integrale în locul celei albe contribuie la o mai bună hrănire.
- Alternarea zilelor în care este consumată carne cu zilele în care sunt consumate surse de proteine vegetale (fasole, linte, mazăre, soia) conferă organismului varietate nutriţională, energie şi lejeritate.
- Luarea de medicamente numai după consultul şi la recomandarea medicului previne o mulţime de situaţii neplăcute: posibile intoxicaţii, reacţii alergice, crize date de efectele secundare, supradozare etc.